MADR:16 produse româneşti, în faza avansată de certificare europeană ca produse tradiţionale

Un număr de 16 produse alimentare sunt înregistrate la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) şi se află în faza avansată pentru obţinerea certificării europene de produse tradiţionale, a declarat, joi, ministrul de resort Mihail Dumitru.

"Avem 2.653 de proiecte din partea producătorilor români în baza de date a ministerului, produsele acestora fiind recunoscute la nivel naţional ca produse tradiţionale. Dintre acestea, 16 dosare sunt în faza avansată, urmând să fie depuse pentru a fi recunoscute la nivel european. Dacă vor trece de acest nivel vor primi denumirea de indicaţie de origine geografică ceea ce înseamnă că produsele lor şi zonele unde sunt fabricate vor fi recunoscute în Europa", a afirmat Dumitru.

Printre produsele aflate în faza avansată de certificare la nivel european ca produse tradiţionale se numără cârnaţii de Pleşcoi şi păstrăvul afumat din zona Braşovului.

Dumitru a adăugat că în România sunt foarte multe produse tradiţionale care nu sunt promovate.

"Pe piaţa produselor tradiţionale ar trebui să fim mai prezenţi. Produsele din lapte şi carne, precum şi mierea, sunt doar câteva dintre produsele tradiţionale. Ministerul sprijină producătorii pentru a-şi dezvolta produsele tradiţionale şi a creşte calitatea acestora, pentru a fi prezente pe pieţele europene", a mai spus ministrul Agriculturii.

În acest sens, ministerul colaborează cu Oficiul Naţional al Produselor Tradiţionale şi Ecologice Româneşti.

Directorul executiv al instituţiei, Lucia Romanescu, a precizat că recunoaşterea la nivel european a produselor tradiţionale româneşti va facilita exportul acestora.

"Producătorii nu o văd ca pe o prioritate, însă, dacă vor primi aceasta recunoaştere europeană, vor putea exporta mai uşor pentru că le este recunoscută calitatea şi doar ei vor putea folosi denumirea respectivă a produselor. Sunt foarte mulţi producători în România care folosesc pentru produsele lor aceeşi denumire, dar calitatea este diferită", a explicat Romanescu.

Ea a adăugat că procedurile pentru obţinerea certificării europene durează până la doi ani.

"La nivel european este prevăzut un termen de până la doi ani. Iniţial, proiectele ajung la minister, iar dacă se califică la nivel naţional sunt trimise către Bruxelles, unde are loc o procedură de verificare de 12 luni. Dacă documentaţia este conformă, după o perioadă de şase luni primeşte indicaţia geografică protejată la nivel european", a mai spus Romanescu.

Până în prezent, un singur produs alimentar românesc a fost recunoscut la nivel european, respectiv magiunul natural de prune Topoloveni al companiei Sonimpex Serv.