Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoSindicatele cred că se poate modifica scrisoarea de intenţie către FMI astfel încât salariile bugetarilor să scadă cu 10% şi numai în 2010, fără fi diminuate deloc pensiile, iar diferenţa să fie luată de la stimulente, achiziţii şi servicii.
Vicepreşedintele "Cartel Alfa", Petru Dandea, a declarat, joi, că liderii celor cinci confederaţii sindicale s-au întâlnit pentru a analiza datele trimise de Ministerul de Finanţe privind cifrele exacte pe care s-au fundamentat măsurile de austeritate propuse de guvernanţi.
Discuţiile au vizat stabilirea propunerilor de modificare a scrisorii de intenţie către FMI, în sensul găsirii unor surse de finanţare diferite de cele propuse de Executiv, în felul acesta evitând reducerea pensiilor şi salariilor.
Dandea a spus că planul de măsuri de protest anunţat de toate confederaţiile rămâne în vigoare până în momentul în care sindicatele vor avea certitudinea că Guvernul acceptă propunerile sindicatelor de modificare a memorandumului de înţelegere cu FMI.
Liderul sindical a precizat că în situaţia în care Guvernul va dovedi inflexibilitate şi nu va renunţa la măsurile din documentele încheiate cu Fondul Monetar Internaţional, sindicatelor vor continua proteste şi vor ajunge şi la grevă generală, având o revendicare unică, şi anume căderea Guvernului.
"Vom cere preşedintelui să ceară depunerea mandatului prim-ministrului", a mai spus Dandea.
Ministerul de Finanţe a trimis, miercuri seară, documentele solicitate de sindicate privind proiecţia bugetară şi fondul de cheltuieli şi venituri înregistrate în primele trei luni ale anului.
"Putem să ne facem o imagine destul de precisă acum asupra situaţiei financiare şi credem noi că vom găsi şi resurse financiare de altă natură decât tăierea salariilor şi a pensiilor pentru a reduce deficitul bugetar", a precizat Dandea.
Una din sumele propuse de sindicate să fie tăiate până la sfârşitul anului şi la care salariaţii din sistemul bugetar ar putea renunţa, pentru că nu sunt toţi afectaţi de această eliminare, respectiv stimulentele pe care de regulă clientela politică le iau, se ridică la o valoare de aproape 1,3 miliarde de lei.
Din această sumă de 1,3 miliarde de lei aproape 900 de milioane, "adică felia cea mai consistentă", o iau cei din Ministerul de Finanţe, a mai spus Dandea.
Reprezentanţii confederaţiilor sindicale continuă discuţiile pentru stabilirea exactă a măsurilor alternative, pe care le vor prezenta, vineri, în şedinţa Comisiei de specialitate a Consiliului Economic şi Social, înaintea plenului CES care se va reuni luni.
Plenul CES a fost convocat iniţial pentru vineri, însă discuţiile au fost amânate până luni, la solicitarea confederaţiilor sindicale, care vor să analizeze cifrele exacte pe care se fundamentează măsurile de austeritate, date pe care le-au solicitat Ministerului Finanţelor.
Discutarea memorandumului cu Fondul Monetar Internaţional în Consiliul Economic şi Social a fost amânată pentru luni, la solicitarea sindicatelor, patronatele fiind de acord cu această amânare, a declarat, joi, pentru MEDIAFAX, preşedintele CES, Florian Costache.
CES are 45 membri, din care 15 de la sindicate, 15 din partea patronatelor şi 15 de la Guvern. Avizul favorabil necesită acordul a trei pătrimi din voturile celor prezenţi. Pentru a fi luată o decizie în CES este nevoie ca toate părţile să fie prezente.
În urma negocierilor cu FMI, autorităţile române au propus, ca măsuri pentru încadrarea într-un deficit bugetar de 6,8% din PIB în 2010, reducerea fondului de salarii bugetare cu 25%, a pensiilor cu 15% şi o scădere masivă a subvenţiilor, în loc de majorarea semnificativă a principalelor taxe, respectiv cota unică şi TVA.
Într-o declaraţie susţinută marţi seara, şeful statului a precizat că a decis, împreună cu primul-ministru, ca scrisoarea către FMI să nu fie adoptată de Guvern decât cu avizul CES şi că s-ar bucura dacă ar exista o soluţie mai bună, apreciind că "Fondul nu este Armata Salvării", nu face cadouri.
O misiune FMI s-a aflat în ultimele două săptămâni la Bucureşti pentru cea de-a patra evaluare a derulării programului economic care condiţionează împrumuturile. În urma acestei revizuiri Consiliul Director al FMI va decide în a doua parte a lunii iunie dacă se va elibera cea de-a cincea tranşă din acord, în sumă de aproape 900 milioane euro.
Şeful misiunii FMI de evaluare a acordului cu România, Jeffrey Franks, a declarat că board-ul FMI va discuta acordarea celei de-a cincea tranşe a acordului cu România la finele lunii iunie, dacă Guvernul va lua până atunci măsurile la care s-a angajat, în caz contrar data urmând să fie amânată cu câteva săptămâni.
România are un acord cu FMI pe doi ani, pentru 12,95 miliarde euro, pachetul total de finanţare externă, de la Fond, Uniunea Europeană, BM şi BERD, urmând să ajungă la 19,95 miliarde euro. România a atras deja împrumuturi de aproximativ 11,5 miliarde euro.
