Croitoru: Adoptarea euro în 2015 rămâne fezabilă dacă reformele sunt acceptate de toată populaţia

"Aderarea la zona euro în 2015 poate rămâne un obiectiv fezabil, cu condiţia ca poporul român, în toate straturile sale, să nu se opună reformnelor necesare. Dacă nu, nu este fezabil", a spus Croitoru, la dezbaterea "Perspectivele dezvoltării economiei româneşti până în 2015", oraginazată de clubul de macroeconomie Econosofia şi Institutul de Studii Populare.

Anterior, consilierul guvernatorului BNR a afirmat în faţa doctoranzilor de la Academia de Studii Economice că economia românească nu va fi pregătită să adere la zona euro până în 2015, dar orizontul de adoptare a euro nu trebuie modificat, pentru că România a reuşit să facă schimbări doar în contextul unor obiective mari.

Europarlamentarul PDL Theodor Stolojan a declarat, tot la dezbaterea de la Institutul de Studii Politice, că nu vede posibilă aderarea la zona euro în 2015, pentru că UE îşi schimbă gândirea, el vorbind şi despre necesitatea unei voinţe politice în acest sens, în condiţiile în care sunt mulţi care nu doresc atingerea acestui deziderat.

Potrivit europarlamentarului PDL, se discută deja de o zoă euro care "să se mişte altfel" decât restul statelor membre, cu restricţii mult mai mari în privinţa pactului de stabilitate şi a creşterii economice, ridicându-se problema competitivităţii.

"Din păcate, în România avem mulţi care nu doresc euro, din diferite motive. Se câştigă foarte bine pe diferenţele de dobânzi care există în România, pentru cei care folosesc euro, şi pe încrederea că România nu va mai lăsa moneda naţională să o ia razna şi va lua toate măsurile necesare să păstreze stabilitatea", a mai declarat Stolojan.

În urma negocierilor cu FMI, autorităţile române au obţinut aprobarea un deficit bugetar de 6,8%, dar cu condiţia adoptării unor măsuri de reducere semnificativă a cheltuielilor, respectiv tăierea salariilor bugetare cu 25%, a pensiilor cu 15% şi scăderea masivă a subvenţiilor.

Stogoljan califică neserioase propunerile de renegociere a măsurilor de reformă stabilite cu FMI şi Comisia Europeană în urma discuţiilor de la începutul acestei luni.

"Ideea de renegociere, sigur, se poate renegocia orice, înseamnă pierderea credibilităţii nu doar în faţa FMI, unde ne-am tot pierdut-o în ultimii 20 de ani, dar pierderea credibilităţii în faţa Comisiei Europene", a precizat Stolojan.

Recent, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că aderarea la zona euro cu o întârziere de 1-2 ani este mai puţin importantă decât faptul că România trebuie să fie pregătită pentru a adopta euro, dar banca centrală insistă pentru calendarul 2014-2015.

"Contează mai puţin o amânare de un an sau doi decât că trebuie să fim pregătiţi pentru a intra în zona euro. Noi insistăm pe 2014-2015, pentru că acest obiectiv poate şi trebuie să fie catalizator pentru politici economice coerente, fără de care nu vom putea adera la euro", a afirmat Isărescu, întrebat cum comentează declaraţiile directorului general al FMI, Dominique Strauss-Kahn.

Strauss-Kahn a declarat la sfârşitul lunii martie, aflat într-o vizită la Bucureşti, că România ar putea adopta moneda euro mai târziu decât şi-a programat, în anul 2015, dar trebuie să îşi consolideze politicile monetare şi financiare pentru a intra pe "drumul cel bun".