Senatul a aprobat noua lege a ANI

Plenul Senatului a adoptat raportul comun al comisilor juridică şi pentru drepturile omului cu 90 de voturi "pentru" şi 3 voturi "împotrivă".

Principala modificare adusă de Senat legii de funcționare a Agenției Naționale de Integritate se referă la eliminarea din textul legii a comisiilor de cercetare constituite pe lângă Curțile de Apel.

Atfel, la propunerea preşedintelui Comisiei pentru drepturile omului, Gyorgy Frunda, prin raport s-au eliminat din textul legii toate prevederile, incluse de Camera Deputaţilor, referitoare la comisia de cercetare constituită pe lângă fiecare curte de apel, care ar fi urmat să sesizeze curţile dacă ar fi constatat că sesizările trimise de ANI sunt întemeiate.

În varianta adoptată de deputaţi se menţiona că pe lângă fiecare curte de apel va funcţiona o comisie de cercetare a averilor, denumită comisiei de cercetare, alcătuită din doi judecători de la curtea de apel, desemnaţi de preşedintele acesteia şi un procuror de la parchetul care funcţionează pe lângă curtea de apel, desemnat de prim-procurorul acestui parchet.

Senatorii au mai eliminat menţiunea "valoare estimată", de la capitolul "bunuri sub formă de metale preţioase, bijuterii, obiecte de artă şi cult, colecţii de artă şi numismatică, obiecte care fac parte din patrimoniul cultural naţional sau universal, a căror valoare depăşeşte 5.000 de euro", fiind adăugată rubrica "modul de dobândire".

Ei mai propun ca în declaraţiile de avere să se menţioneze anul fabricaţiei autoturismelor, pe lângă anul dobândirii acestora.
Potrivit unui alt amendament adoptat de cele două comisii, mandatul membrilor Agenţiei Naţionale de Integritate şi al membrilor Consiliului Naţional de Integritate este de patru ani, fără posibilitatea să fie reînnoit.

Membrii Comisiei juridice şi ai Comisiei pentru drepturile omului au aprobat un amendament propus de preşedintele Comisiei pentru drepturile omului, Gyorgy Frunda, care prevede că sesizarea făcută cu rea credinţă atrage după sine răspunderea juridică a celui care a făcut-o.

Senatorii au mai decis că la solicitarea motivată a inspectorului de integritate, persoanele fizice şi juridice, conducătorii autorităţilor, instituţiilor sau societăţilor publice ori private, precum şi cei ai regiilor autonome sunt obligaţi să comunice acestuia, în termen de cel mult 30 de zile datele, informaţiile, înscrisurile şi documentele solicitate, indiferent de suportul acestora, precum şi date, informaţii sau documente pe care le deţin, care ar putea conduce la soluţionarea lucrării. În varianta adoptată de deputaţi, termenul era de 20 de zile lucrătoare.

Plenul Senatului a adoptat, miercuri, şi un amendament la Legea ANI, prin care persoanele care candidează la funcţii de demnitate, de la preşedinte la consilier local, nu mai sunt obligate să îşi depună declaraţiile de avere şi interese în calitatea de candidaţi, ci doar după câştigarea mandatului.

Amendamentul respins de comisie, iniţiat de senatorul PDL Petru Filip, a fost adoptat de plenul Senatului cu 56 de voturi "pentru", 34 de voturi "împotrivă" şi 5 abţineri.

Potrivit acestui amendament, prevederile articolului 3 din legea ANI se elimină. Articolul 3 prevedea că persoanele care candidează la funcţia de preşedinte al României, deputat, senator, membru din România al Parlamentului European, consilier judeţean, consilier local sau primar sunt obligate să îşi declare averea şi interesele.

Potrivit articolului eliminat, declaraţiile de avere se depuneau la Biroul Electoral Central sau, după caz, la Birourile de circumscripţie, odată cu acceptarea candidaturii, în două exemplare şi se transmiteau ANI în termen de cel mult 48 de ore de la depunere.

Senatorii au respins un amendament care propunea ca jurnaliştii din presa scrisă şi audiovizual să depună anual o declaraţie publică ce ar fi urmat să fie publicată pe pagina de internet a Agenţiei Naţionale de Integritate.

Amendamentul propus de senatori PDL, printre care Iulian Urban şi Radu F. Alexandru, a fost respins şi de comisiile juridică şi pentru drepturile omului la dezbaterea proiectului de lege privind consolidarea integrităţii în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice. Potrivit amendamentului, jurnaliştii din presa scrisă şi audiovizual nu urmau să fie subiectul analizelor şi sancţiunilor prevăzute de această lege.

Amendamentul a fost respins, după mai multe dezbateri privind statutul presei, cu 83 de voturi "împotrivă", şase voturi "pentru" şi opt "abţineri".

Camera Deputaţilor a adoptat deja acest proiect de lege, Senatul fiind Camera decizională.