Boc susţine că datoria publică ar creşte la 62% din PIB, în 2012, fără tăierea cheltuielilor

El a arătat că economiile rezultate din reducerea salariilor şi pensiilor vor fi utilizate pentru reabilitarea unui număr limitat la 400 kilometri drumuri naţionale şi 500 kilometri drumuri judeţene, precum şi la continuarea unor lucrări de infrastructură, precum autostrada Transilvania, Bucureşti-Ploieşti şi Arad-Timişoara.

Premierul a susţinut că Guvernul a fost obligat să recurgă la măsuri de austeritate urmare a creşterii cheltuielilor cu salariile şi pensiile în 2007 şi 2008, cu mult peste nivelul productivităţii.

"Am avut de ales între alternativa oferită de FMI, de creştere a TVA la 24%, a cotei unice la 20% şi reducerii fondului cu salarii cu 20% şi între reducerea cheltuielilor cu salariile, pensiile şi alte transferuri sociale. Am ales răul cel mai mic", a spus Boc.

Anterior declaraţiei premierului, la Guvern a fost organizată o reuniune a liderilor coaliţiei pe tema FMI, la care a participat şi preşedintele Camerei Deputaţilor.

Guvernul şi FMI au convenit asupra unei noi ţinte de deficit bugetar pentru acest an, de 6,8%, faţă de obiectivul anterior de 5,9%, şi estimează o creştere economică zero în 2010, după ce prognoza anterioară a fost redusă de la 1,3% la 0,8%.

Şeful misiunii FMI, Jeffrey Franks, a precizat că board-ul FMI va discuta acordarea celei de-a cincea tranşe a acordului cu România la finele lunii iunie, dacă Guvernul va lua până atunci măsurile la care s-a angajat, în caz contrar data urmând să fie amânată cu câteva săptămâni.

Preşedintele Traian Băsescu a anunţat joi seara că, în urma negocierilor cu FMI, autorităţile române au ales soluţia reducerii salariilor bugetare cu 25%, a pensiilor cu 15% şi să scadă "masiv subvenţiile", în loc de majorarea semnificativă a principalelor taxe, respectiv cota unică şi TVA. Şeful statului a menţionat şi că ajutorul de şomaj va scădea cu 15%.

Surse oficiale declaraseră anterior pentru MEDIAFAX că deficitul bugetar ar putea fi ţinut sub 7% din PIB fără majorarea taxelor, prin reduceri drastice de cheltuieli şi personal.

O misiune FMI se află în această săptămână la Bucureşti pentru cea de-a patra evaluare a derulării programului economic care condiţionează împrumuturile. În urma acestei revizuiri consiliul director al FMI va decide în a doua parte a lunii iunie dacă se va elibera cea de-a cincea tranşă din acord, în sumă de 850 milioane euro.

România are un acord cu FMI pe doi ani, pentru 12,95 miliarde euro, pachetul total de finanţare externă, de la Fond, Uniunea Europeană, BM şi BERD, urmând să ajungă la 19,95 miliarde euro. România a atras deja împrumuturi de aproximativ 11,5 miliarde euro.