Revenirea unei economii, în care ajustarea sectorului public nu s-a terminat, nu este de dorit, iar creşterea nu este sănătoasă dacă nu se rezolvă dezechilibrele majore, consideră guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
"Două obiective ale acordului au fost atinse, al treilea nu. O revenire cu o economie în care ajustarea nu s-a terminat nu este de dorit. De aceea nu vreau să intru în această dezbatere, dacă vom avea creştere economică. Nu are relevanţă atâta vreme cât sectorul public nu se ajustează. Trebuie rezolvate dezechilibrele majore, altfel creşterea nu este sănătoasă", a spus Isărescu, într-o conferinţă de presă.
El a precizat că acordul semnat cu FMI şi-a atins parţial scopul întucât s-a evitat ceea ce consideră criză, respectiv leul nu s-a depreciat şi România nu a intrat în încetare de plăţi a salariilor.
Guvernatorul a adăugat că se intră într-un cerc vicios în condiţiile în care veniturile publice sunt mai mici pe măsură ce economia rămâne "într-un fel de cvasi-stagnare" sau reluare a creşterii economice extrem de înceată.
"Timpul reprezintă un element esenţial al tratamentului şi întârzierile au fost enorme", a mai spus Isărescu.
În ceea ce priveşte deficitul extern, oficialul BNR a precizat că acesta s-a corectat, dar problema a rămas în distribuţia ajustării, realizată numai pe partea privată, în condiţiile în care sectorul guvernamental şi-a mărit deficitul.
"Suntem în acea fază în care corecţia trebuie transmisă sectorului guvernamental", a spus el.
Totodată, Isărescu a arătat că România a optat pentru o reducere pe partea cheltuielilor, dar că aceste măsuri întâmpină o rezistenţă politică puternică. El a menţionat că acest diagnostic, privind rezistenţa politică puternică la tăierea cheltuielilor, a fost pus de agenţia de rating Moody's, şi este "solid şi stigmatizant".
Pe de altă parte, guvernatorul a menţionat că modelul de creştere economică al BNR lucrează cu date în jurul a 0%, cu scenarii atât pe partea pozitivă, cât şi pe cea negativă.