Preşedintele Comisiei economice din Senat, Varujan Vosganian, a cerut, miercuri, Guvernului o listă a companiilor care au beneficiat de sume de la buget, pe baza căreia va întocmi un raport al comisiei, pentru a se putea compara cu listele publice ale susţinătorilor din campaniile electorale.
"De la 1 ianuarie 2009, moment în care Comisia economică în actuala alcătuire îşi poate exercita mandatul, am dori să cunoaştem lista tututor companiilor care au beneficiat de sume de la buget, a tuturor companiilor care au câştigat licitaţii bugetare, pe toţi ordonatorii de credite bugetare ministere, inclusiv regiile autonome şi companiile naţionale aflate în subordinea acestora. La nivelul Comisiei economice, vom elabora un raport în care vom prezenta un punct de vedere al fiecărui membru al comisiei, pe care sper să-l putem da publicităţii într-un timp cât mai scurt", a declarat preşedintele Comisiei economice din Senat, Varujan Vosganian.
El a adăugat că, fiind vorba de un volum mare de informaţii, Guvernul are, potrivit legilor în vigoare, un termen de 10 zile pentru a prezenta aceste informaţii şi a ţinut să precizeze că, pentru finanţările acordate, există la Ministerul de Finanţe un centralizator în care este specificat fiecare beneficiar ce sume a putut utiliza din fondurile publice.
"Noi sperăm ca, în limitele actualei sesiuni parlamentare, să putem definitiva acest raport. Acest raport va putea să informeze opinia publică în legătură cu numele companiilor şi cu structura Consiliilor de Administraţie ale acestora, care sunt partenere ale ordonatorilor de credite bugetare în activitatea investiţională, după care, fireşte, se poate compara această listă cu listele publice ale susţinătorilor din campaniile electorale, vom trage propriile noastre concluzii. (...) Amintesc că refuzul Guvernului de a prezenta datele solicitate de către Comisia economică are incidenţă de natură penală", a mai arătat Vosganian.
El a explicat că a făcut această solicitare Guvernului având în vedere condiţiile economice generale şi reducerea resurselor pentru finanţarea politicilor publice. Potrivit acestuia, atunci când resursele sunt mai puţine există şi riscul ca legile liberei concurenţe să fie periclitate şi există o mai mare atractivitate către crearea unor relaţii privilegiate între cei care acordă şi cei care primesc aceste resurse. El a menţionat totodată că în 2009, în cele două campanii electorale pentru PE şi pentru alegerile prezidenţiale, a observat "o implicare cu totul neobişnuită de resurse financiare faţă de toate celelalte campanii".
"Disponibilitatea pe care mediul de afaceri o are de a susţine unele partide politice aflate la guvernare poate sugera faptul că riscăm în România şi pe fundalul crizei economice să consolidăm o anumită oligarhie economico-politică. Acest risc poate să se cronicizeze printr-o înlănţuire, pe de o parte, de susţineri pe care unii reprezentanţi ai mediului de afaceri o pot da într-o măsură disproporţionat de mare unor partide politice care, la rândul lor, beneficiind de poziţia de partid de guvernământ, să le întoarcă acestora avantaje, prin diverse forme. Această suspiciune este alimentată şi de unele dezvăluiri apărute în presă", a continuat Vosganian.
Totodată, el a trimis Curţii de Conturi o solicitare potrivit căreia cere ca, în privinţa patinoarului acoperit de la Braşov, să se verifice motivele majorării de peste patru ori în termeni nominali şi de peste trei ori în echivalent euro valoarea de execuţie.
Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a anunţat, la începutul lunii aprilie, că liberalii vor declanşa demersurile necesare pentru constituirea unei comisii speciale de anchetă la Senat care să cerceteze informaţiile privind raporturile între sponsorii PDL şi acordarea unor lucrări publice firmelor respective.
PDL a primit în 2009, an în care au avut loc mai multe campanii electorale, din donaţii, cotizaţii şi venituri din alte surse, 41.241.293 lei.
Potrivit listei cu sumele provenite din finanţările private ale partidelor politice în anul 2009, publicate în Monitorul Oficial, conform Legii 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, printre personale juridice care au făcut donaţii importante către PDL se află firme precum Lukoil (143.250 lei), SC Cotroceni Park (126.081 lei), Construcţii Unu SA Iaşi ( 100.000 lei), Restaco SRL din Suceava ( 110.000 lei), Lukoil Ro, din Bucureşti ( 286.500 lei), GreenbauTehnologie SRL din Bucureşti (150.000 lei).