România, pe locul patru în UE privind consumul de etnobotanice, în 2008 nici nu figura în clasament

Reprezentantul oficial EURAD la Consiliul Europei a precizat, în cadrul unei dezbateri privind strategia europeană privind combaterea consumului şi traficului de droguri, că subiectul consumului de plante etnobotanice pune cele mai grave probleme în Europa de Est, în ţări precum Estonia, Letonia, Bulgaria şi România.

El a mai spus că în România sunt peste 400 de magazine care comercializează astfel de produse şi peste 500.000 de consumatori, fenomenul fiind considerat "o explozie".

Gigel Lazăr a precizat că cel mai mare consum, de 37%, se înregistrează în Anglia, urmat de Germania cu 15%, Olanda - 14% şi România - 7%.

"România ocupă locul 4 în condiţiile în care în 2008 nici nu figura pe lista de etnobotanice", a declarat reprezentantul EURAD.

În opinia sa, lucrurile sunt cu atât mai grave cu cât tinerii nu sunt informaţi despre consecinţele consumului unor astfel de produse. El a susţinut necesitatea instituirii unei politici europene care să pună accentul pe comunicarea cu tinerii, nu pe campanii cu flyere.

"Campaniile de prevenire nu sunt foarte scumpe, în schimb tratamentele costă foarte mult", a mai spus Lazăr.

Deputatul Mugurel Surupăceanu a declarat că România este a patra ţară din UE care pune în dezbatere în Parlament strategia privind combaterea consumului şi traficului de droguri şi a susţinut că în România "există cineva care a lăsat prea multă libertate afacerii cu etnobotanice".

Surupăceanu a precizat că, după apariţia ordonanţei 6/2010, care interzicea consumul de etnobotanice, au apărut alte produse, neacoperite de lege, care sunt extrem de periculoase pentru tineri.

Totodată, el a atras atenţia că bugetul României pe anul 2010 nu include niciun leu pentru activitatea de combatere a consumului şi traficului de droguri.

"România este singura ţară din UE care nu are niciun leu pentru acest lucru. Cel mai mic buget îl are Slovenia, de 7.000.000 euro. România nu are niciun ban pentru a combate acest fenomen. Guvernul vorbeşte despre politici, dar în practică nu face nimic", a declarat Surupăceanu.

În opinia reprezentantului Colegiului Farmaciştilor, Clara Popescu, consumul de etnobotanice este mai periculos decât cel de droguri, pentru că nu sunt cunoscute efectele pe care aceste produse îl pot avea şi, prin urmare, medicii nu ştiu ce tratamente pot aplica. "Legile europene ar trebui să fie mai cuprinzătoare", a afirmat Clara Popescu, menţionând că persoanele care consumă nu ar trebui să fie închise sau condamnate, pentru că în închisoare devin şi mai dependente.

La dezbaterea din Parlament a participat şi preşedintele Centrului Internaţional Antidrog şi pentru Drepturile Omului în România, Constantin Bălăceanu Stolnici, care s-a declarat dezamăgit "că dintr-un parlament întreg, participă doar un deputat" la o dezbatere privind o problemă gravă cu care se confruntă tinerii.

"Nu există nicio preocupare serioasă. Nu există reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii, deşi consumul de droguri este o boală. Avem în schimb, corupţie la nivelul celor care trebuie să aplice prevederile legii", a declarat Bălăceanu Stolnici.

Unul dintre psihologii care lucrează cu persoanele dependente de droguri, Anca Boalcă, a precizat că aceştia prezintă tulburări afective şi de comportament, iar 50% din consumatori au cel puţin o dată ideea de sinucidere.

Ea a mai spus că, de regulă, consumatorii sunt priviţi ca nişte ciudaţi care nu reuşesc să se adapteze la schimbare, dar s-a constatat că 50% dintre ei prezintă şi tulburări psihice.

Principalii consumatori de droguri sau produse etnobotanice din România sunt adolescenţi sau adulţi tineri, iar în cazul celor care au început să consume produse etnobotanice s-a constatat o degradare fizică şi psihică în trei luni de la începerea consumului.

Guvernul a emis, în 10 februarie, Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 6/2010 care interzice comercializarea unui număr de 36 substanţe şi plante etnobotanice, care au fost asimilate drogurilor.

OUG 6/2010 a fost adoptată de Senat în 8 aprilie, ca primă Cameră sesizată în privinţa acestui act normativ.

Peste 100 de kilograme de plante etnobotanice, peste o mie de pastile şi circa 4.500 de pliculeţe cu substanţe trecute pe lista celor interzise au fost ridicate de poliţiştii din întreaga ţară în cele zece zile în care proprietari "magazinelor de vise" erau obligaţi să-şi licideze stocurile, conform ordonanţei de urgenţă.