Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi este nemulţumită de faptul că profesorii fac, în ultimii ani, grevă numai în timpul evaluărilor şi reclamă incapacitatea patronatelor şi sindicatelor de a avea o comunicare eficientă şi constructivă.
"Părinţii, în calitate de reprezentanţi ai beneficiarilor direcţi ai procesului de educaţie - elevii, sunt îngrijoraţi de incapacitatea instituţiilor responsabile - patronat şi sindicate - de a avea o comunicare eficientă şi constructivă. Astfel, în ultimii ani, în perioada desfăşurării diferitelor forme de evaluare ale copiilor, federaţiile sindicale organizează greve", se arată într-un comunicat de joi al Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi (FNAP).
Reprezentanţii FNAP admit că este o formă legală de protest şi că este dreptul sindicatelor să recurgă şi la grevă, dar se declară "contrariaţi" de faptul că se ajunge la această formă de protest deşi la toate dezbaterile din ultima perioadă unele federaţii sindicale şi ministrul Educaţiei au confirmat faptul că există un dialog constructiv între cele două părţi.
FNAP mulţumeşte cadrelor didactice care au ţinut, joi, orele de curs şi au participat la proba de evaluare a competenţelor digitale din cadrul examenului de bacalaureat.
"Oare calea dialogului, a comunicării trebuie forţată cu aceste acţiuni care afectează procesul educaţional? Apreciem în mod deosebit şi mulţumim cadrelor didactice care azi sunt prezente la ore şi mai ales la proba de evaluare a competenţelor din cadrul examenului de bacalaureat. Suntem cu toţii conştienţi că sistemul de educaţie din România trebuie reformat, ne-am asumat acest lucru şi este important să colaborăm astfel încât parteneriatul şcoală-elev-părinte să dea roade, să aşezăm pe alte principii educaţia şi să renunţăm la poziţiile de forţă", mai scriu reprezentanţii părinţilor.
Aceştia susţin că reforma în educaţie presupune finanţare şi resursă umană calificată şi motivată, iar motivaţiile demersului federaţiilor sindicale se referă numai la drepturi salariale, norme didactice, componenţa Consiliilor de Administraţie şi modul în care acestea sunt afectate de propunerea legislativă a Legii educaţiei.
"Problemele legate de infrastructură, inclusiv dotarea laboratoarelor, schimbările legate de metodologia de admitere la liceu şi examenele de bacaluareat şi impactul acestora asupra copiilor, faptul că după finalizarea ciclului de învăţământ obligatoriu elevul nu are nicio competenţă care să-i folosească în viaţă, reforma curriculară nu sunt probleme care să fie în atenţia sindicatelor, chiar dacă au semnat Pactul Naţional pentru Educaţie", se mai arată în comunicat.
Cadrele didactice afiliate la Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, Federaţia "Spiru Haret" şi Federaţia Educaţiei Naţionale au intrat, joi, în grevă generală de o zi, nemulţumite de scăderea veniturilor după intrarea în vigoare a legii salarizării, de disponibilizările anunţate şi de noua Lege a educaţiei.
Protestul nu afectează însă toate şcolile şi centrele de evaluare în care este susţinută proba de evaluare a competenţelor digitale din cadrul examenului de bacalaureat. Unii profesori din câteva judeţe au decis să nu susţină acţiunile de protest, astfel că în unele şcoli cursurile se desfăşoară normal, iar în 750 de centre de evaluare are loc proba de competenţe digitale de la examenul de bacalaureat.
Joi trebuiau să susţină proba de bacalaureat aproape 31.000 de elevi, în 886 de centre de evaluare.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului Educaţiei, Melania Vergu, a declarat, joi, pentru MEDIAFAX că aproximativ 4.900 de elevi nu susţin proba de bacalaureat din cauza grevei profesorilor, protestul afectând 136 din cele 886 de centre de evaluare.
Sindicaliştii din învăţământ au avertizat că dacă autorităţile nu găsesc o rezolvare la problemele din educaţie, ar putea intra în grevă generală pe termen nelimitat, la sfârşitul lunii mai - începutul lunii iunie, care va duce la neîncheierea situaţiei şcolare, deci la blocarea anul şcolar.
Bugetarii care cred că prin grevă vor obţine bani suplimentari la salariu se înşală, deoarece majorări salariale nu pot rezulta decât din eficienţă şi productivitate, fundamentat pe o bază sănătoasă a economiei, a declarat, joi, premierul Emil Boc.