Barroso: Asemenea preşedintelui Băsescu, sunt îngrijorat în legătură cu ANI după decizia CC

"România are nevoie în continuare de progrese semnificative în reforma judiciară şi în lupta împotriva corupţiei. Următorii paşi sunt adoptarea codurilor de procedură civilă şi procedură penală şi implementarea legislaţieie aferente.", a spus Barroso.

El a menţionat că, "asemenea preşedintelui Băsescu", este îngrijorat de soarta ANI după decizia Curţii Constituţionale şi că a împărtăşit şefului statului român această preocupare.

"Agenţia are nevoie de o bază legală fermă, care să-i asigure deplina independenţă, precum şi capacitatea de a întreprinde investigaţiile aferente. Eu cred că România îşi va respecta angajamentele asumate în ceea ce priveşte această foarte importantă Agenţie Naţională de Integritate", a mai spus el.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, la Bruxelles, după întâlnirea cu preşedintele CE, Jose Manuel Barroso, că l-a asigurat pe oficialul UE că România îşi va respecta angajamentele de a avea o agenţie de integritate funcţională, care să-şi atingă obiectivele de a controla averile demnitarilor.

"În ceea ce priveşte ANI, care a fost pur şi simplu desfiinţată printr-o hotărâre a Curii Constituţionale - nu desfiinţată efectiv, dar i s-au luat atribuţiunile - l-am asigurat pe preşedintele Comisiei că România îşi va respecta angajamentele de a avea o agenţie de integritate funcţională, care să-şi atingă obiectivele de a controla averile demnitarilor şi provenienţa resurselor financiare ale acestora", a spus şeful statului.

Pe de altă parte, preşedintele a spus că România susţine "corectitudinea" obiectivelor impuse de CE în domeniul justiţiei.

"Susţinem fără rezerve corectitudinea obiectivelor stabilite împreună cu CE în ceea ce priveşte procesul de modernizare a justiţiei şi de eficientizare a luptei împotriva corupţiei", a spus preşedintele.

CE a impus României, la data aderării la UE, un mecanism de cooperare şi verificare în domeniul Justiţiei. Mecanismul de Cooperare şi Verificare care are patru condiţionalităţi: Consolidarea transparenţei şi eficienţei actului de justiţie, în special prin consolidarea capacităţii şi responsabilizării Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Raportarea şi monitorizarea impactului noilor coduri de procedură civilă şi penală; Înfiinţarea, potrivit angajamentelor, a Agenţiei de Integritate, cu atribuţii în verificarea averilor, incompatibilităţilor şi a potenţialelor conflicte de interese, precum şi cu competenţa de a adopta decizii cu caracter obligatoriu pe baza cărora să poată fi aplicate sancţiuni descurajatoare; Continuarea progreselor deja înregistrate în procesul de investigare cu imparţialitate şi profesionalism a faptelor de mare corupţie; Continuarea măsurilor de prevenire şi combatere a corupţiei, în special în cadrul structurilor administrative la nivel local.

Ultimul raport prezentat de CE, cel interimar de la 23 martie, a arătat că în opinia CE, Agenţia Naţională de Integritate a obţinut progrese şi şi-a extins activitatea, cooperează cu două agenţi neguvermantale pe segmentul activităţilor de prevenire şi a creşterii gradului de conştientizare, în timp ce rolul Consiliului Naţional de Integritate (CNI), ca şi instituţie de control a ANI, n-a fost exercitat în mod eficient.

Curtea Constituţională (CC) a constatat că anumite prevederi ale Legii privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate sunt neconstituţionale, inclusiv articolul 13 care stabileşte atribuţiile ANI, respectiv verificarea declaraţiilor de avere şi interese, controlul depunerii la termen a acestora, constatarea neconcordanţelor sau a nerespectării hotărârilor legale, constatarea incompatibilităţilor şi sesizarea organelor de urmărire penală, dar şi aplicarea sancţiunilor.

La sfârşitul săptămânii trecute, premierul Emil Boc a declarat că este hotărât să promoveze o ordonanţă de urgenţă privind Agenţia Naţională de Integritate (ANI), pentru a permite instituţiei să funcţioneze în continuare, arătând că "cine crede că îşi poate bate joc de ANI se înşală".