Prevederi din legea care modifică Statutul funcţionarilor publici, neconstituţionale

Curtea Constituţională a decis, miercuri, că mai multe prevederi din actul normativ care modifică şi completează Legea funcţionarilor publici, adoptată în Camera Deputaţilor la începutul lunii martie, sunt neconstituţionale.

Aceste prevederi care modificau Legea 118/1991 se referă la categoriile de funcţionari publici cu funcţie de conducere, concursul de recrutare pentru funcţiile publice şi lista funcţiilor publice de conducere.

CC a stabilit că anumite prevederi din articolul I sunt neconstituţionale şi anume punctul 1 care competează vechile norme cu Categoria funcţionarilor publici de conducere cu: "director executiv şi director executiv adjunct în cadrul instituţiei prefectului, în cadrul aparatului propriu al autorităţilor administraţiei publice locale şi al instituţiilor publice subordonate acestora, director şi director adjunct în cadrul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale, precum şi în funcţiile publice specifice asimilate acestora".

Instanţa constituţională a constatat că şi prevederile punctului 6 care se referă la concursul de recrutare sunt neconstituţionale.

"Concursul de recrutare pentru funcţiile publice din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, autorităţilor administrative autonome, precum şi pentru serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale este organizat, în condiţiile legii, astfel: a) de comisia prevăzută la art. 18 alin. (1), pentru înalţii funcţionari publici. Secretariatul tehnic al comisiei se asigură de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici;
b) de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, pentru ocuparea funcţiilor publice de conducere generale şi specifice vacante, inclusiv pentru funcţiile publice de conducere vacante de secretar al unităţii administrativ-teritoriale, cu excepţia funcţiilor publice de conducere vacante de secretar al comunei, de şef serviciu şi şef birou;
c) de autorităţile şi instituţiile publice în al căror stat de funcţii se află funcţia publică, pentru funcţiile publice de conducere vacante de secretar al comunei, de şef serviciu şi şef birou şi funcţiile publice specifice asimilate acestora, precum şi pentru toate funcţiile publice de execuţie vacante şi temporar vacante", conform punctului 6.

De asemenea, CC a stabilit că prevederile punctului 27 sunt neconstituţionale.

"Autorităţile şi instituţiile publice care au prevăzute în statele de funcţii posturi de natură contractuală, care presupun exercitarea unor atribuţii dintre cele prevăzute la art. 2 alin. (3), au obligaţia de a stabili funcţii publice în condiţiile art. 107, în termen de 30 de zile de la data constatării existenţei acestor atribuţii.
(2) Funcţiile publice vacante, funcţiile publice de conducere, precum şi funcţiile publice corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici, stabilite potrivit alin. (1), se ocupă în condiţiile
prezentei legi. (3) Persoanele încadrate în posturi de natură contractuală care au fost stabilite şi avizate ca funcţii publice vor fi numite în funcţii publice de execuţie dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 54 şi condiţiile de vechime în specialitatea studiilor corespunzătoare clasei şi gradului profesional ale funcţiei publice.
(4) Drepturile salariale ale persoanelor care ocupă funcţii publice în condiţiile alin. (3) se stabilesc potrivit salarizării funcţiilor publice în care au fost numite", se arată în punctul 27, care nu este în acord cu legea fundamentală.

Totodată, nu sunt constituţionale nici prevederile punctului 28 care modifică lista funcţiilor publice de conducere cu normele: "4. director din cadrul autorităţilor administrative autonome, din aparatul ministerelor şi al celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, director executiv în cadrul instituţiei prefectului, în cadrul aparatului propriu al autorităţilor administraţiei publice locale şi al instituţiilor publice subordonate acestora, director în cadrul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale şi 5. director adjunct din cadrul autorităţilor administrative autonome, din aparatul ministerelor şi al celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, director executiv adjunct în cadrul instituţiei prefectului în cadrul aparatului propriu al autorităţilor administraţiei publice locale şi al instituţiilor publice subordonate acestora, director adjunct în cadrul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale".

Curtea Constituţională a analizat prevederile art.I pct.1, pct.6, pct.27 şi pct.28 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, formulată de un număr de 34 de senatori, precum şi obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, formulată de parlamentari aparţinând grupurilor parlamentare PNL şi PSD din Camera Deputaţilor.

"În urma deliberării, Curtea Constituţională a constatat, cu majoritate de voturi, dispoziţii din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici sunt neconstituţionale articolul I pct.1 – care modifică art.13 alin.(1) lit.d) din Legea nr.188/1999; articolul I pct.6 – care modifică art.58 alin.(1) şi (3) din Legea nr.188/1999; articolul I pct.27 – care modifică art.111 din Legea nr.188/1999 şi articolul I pct.28 – care modifică anexa, cap.I lit.B pct.4 şi 5 din Legea nr.188/1999", se arată în comunicatul CC.

Motivarea soluţiei va fi prezentată în cuprinsul deciziei, care se publică în Monitorul Oficial al României.

Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică Preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi primului-ministru.

Obiecţia de neconstituţionalitate formulată de parlamentari aparţinând grupurilor parlamentare PNL şi PSD din Camera Deputaţilor a fost respinsă cu unanimitate de voturi, pentru motivele ce se vor arăta în cuprinsul deciziei.

Mai mulţi parlamentari PSD şi PNL au depus, în 3 martie, la Curtea Constituţională o sesizare de neconstituţionalitate privind modificările aduse de Camera Deputaţilor Legii 188/1999 a Statutului funcţionarilor publici, prin care a fost introdusă o derogare de şase luni în care pot fi numite ca directori ai serviciilor deconcentrate şi persoane care nu sunt funcţionari publici.

Proiectul Legii privind statutul funcţionarilor pubici a fost adoptat în Camera Deputaţilor în 2 martie. Votul asupra proiectului de lege a fost exprimat de deputaţi prin ridicare de mână, şi nu electronic, la cererea liderului grupului PDL, Mircea Toader.

Deputaţii PSD şi PNL nu au participat la şedinţă în semn de protest faţă de faptul că acest proiect ar fi fost introdus neregulamentar pe ordinea de zi a plenului, iar raportul Comisiei de administraţie a fost întocmit "neregulamentar".

PNL şi PSD anunţau atunci că vor ataca la Curtea Constituţională acest proiect, pentru încălcarea prevederilor parlamentare şi regulamentare. PC a anunţat, la rândul său, că se alătură demersului PNL şi PSD.

După adoptarea proiectului de lege, premierul Emil Boc acuza PSD de ipocrizie, criticând decizia acestui partid de a ataca la Curtea Constituţională actul normativ.

Legea a fost adoptată de plenul Senatului, pe 22 februarie, cu 69 de voturi "pentru", 44 de voturi "împotrivă" şi o abţinere.

Guvernul a modificat Legea privind statutului funcţionarilor publici după ce Curtea Constituţională a respins OUG privind serviciile deconcentrate, care prevedea că înalţii funcţionari publici pot fi schimbaţi în continuare pe principiul mobilităţii, iar persoanele care refuză noul post sunt demise.

Curtea Constituţională a decis, în 3 decembrie 2009, că prevederi din OUG 105/2009 cu privire la serviciile deconcentratele contravin Constituţiei, în condiţiile în care actul normativ a preluat integral conţinutul din vechea OUG 37/2009, declarată de asemenea neconstituţională, în 7 octombrie 2009.