Coplata, turismul medical şi asigurările vor încuraja construcţia de spitale private

Cu toate că în perioada 2007-2008 majoritatea operatorilor locali importanţi de servicii medicale private erau pregătiţi să umple golul din piaţă, acestora adăugându-se investitori străini atraşi de potenţialul domeniului şi de numărul mic de competitori, anul trecut criza economică i-a făcut pe cei mai mulţi să regândească sau chiar să abandoneze proiectele de construcţie a unor spitale private.

Recenta propunere a Ministerului Sănătăţii de a introduce sistemul de coplată i-a determinat însă pe unii operatori de pe piaţa de servicii medicale să ia în calcul, din nou, intrarea pe piaţa spitalelor private.

Românii ar putea plăti de la 1 iulie consultaţii, investigaţii, spitalizarea până adună bonuri în valoare de 600 lei, iar peste această sumă consultaţiile vor fi gratuite. Ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, a precizat că banii care vor fi încasaţi din coplată vor rămâne la dipoziţia furnizorului de servicii medicale, astfel că acesta va putea creşte calitatea actului medical.

Potrivit unui studiu publicat săptămâna trecută de firma poloneză de cercetare PMR, furnizorii principali de servicii medicale private intenţionează să investească, în următorii doi-trei ani, peste 200 milioane euro în spitale private.

Astfel, după ce a renunţat anul trecut la un proiect în Bucureştii Noi, Romar Medical a revenit asupra deciziei şi doreşte să construiască un spital privat în Capitală.

"Ministerul Sănătăţii pregăteşte o serie de proiecte legislative care vizează parteneriatul public-private, coplata şi facilităţi la primele de asigurare, care ar putea intra în vigoare până la 1 ianuarie 2011. În plus, criza a adus pe piaţa imobiliară şi de construcţii multe oportunităţi, mai exact clădiri aflate în diferite faze de construcţie şi neterminate din lipsa fondurilor", a declarat agenţiei MEDIAFAX directorul general al grupului Romar Medical, Erghin Hagicalil, care deţine împreună cu soţia lui, Liliana Hagicalil, 60% din acţiunile reţelei.

El a precizat că se află în discuţii cu mai multe companii străine pentru un parteneriat pentru un spital cu o capacitate de 80-90 de paturi. Investiţia iniţială va fi de 8-9 milioane euro, finanţarea urmând să fie asigurată în etape, pe o perioadă de cinci-opt ani, printr-un contract de leasing, astfel că valoarea finală va fi de 25 milioane euro.

Detaliile privind proiectul urmează să fie stabilite până la finele anului, iar în 2011 să fie finalizată construcţia.

Un alt factor care ar putea contribui la creşterea pieţei spitalelor private în România este dezvoltarea turismului medical, existând deja proiecte bazate pe atragerea unor pacienţi din afara ţării.

Astfel, Medicana Hospital, una dintre cele mai mari reţele de spitale private din Turcia, va intra pe piaţa din România, printr-un proiect de 30 milioane dolari care vizează construcţia unei unităţi în Bucureşti, proiect care ar putea începe la sfârşitul lunii septembrie. În spital vor fi trataţi atât pacienţi din România, cât şi din statele membre UE.

"Intenţia noastră este să atragem pacienţi din ţările din Uniunea Europeană, iar din moment ce România este o ţară membră, credem că acest lucru nu va fi dificil", a declarat preşedintele consiliului de directori al Medicana Hospital, Hüseyin Bozkurt.

Tot în toamna acestui an, omul de afaceri Florin Andronescu, proprietarul reţelei Sanador, va deschide un spital generalist în zona centrală a Capitalei, cu o capacitate de 120 de paturi, costurile proiectului fiind estimate la 40 milioane euro.

"Ne aşteptăm să atragem atât pacienţi români, cât şi străini. Sunt deja multe solicitări, nu ne facem probleme în ceea ce priveşte ocuparea spitalului. Noi suntem deja membrii ai unei platforme europene specializate în turismul medical, «Treatment Abroad»", a afirmat proprietarul Sanador.

Andronescu a estimat că spitalul va atinge pragul de profitabilitate în următorii trei ani de la deschidere.

La rândul său, omul de afaceri Ionuţ Negoiţă a anunţat în februarie că va începe în vară un proiect în Bucureşti, care va include un spital, o clinică medicală, dar şi spaţii comerciale şi câteva sute de locuinţe, investiţii estimate la 35-40 milioane de euro.

Negoiţă a precizat inteţionează să lege acest proiect de hotelul Rin Grand Hotel, din zona Vitan, pe care îl deţine, pentru a face turism medical, fiind un segment "destul de mare şi neexploatat".

El a estimat că România aduce anual 10.000 de turişti pe segmentul medical, în timp ce în Cehia numărul acestora ajunge la 80.000.

La rândul său, Radu Gorduza-Lupu, zone manager GE Healthcare pentru România & Moldova, a precizat că în România nu există un program de asigurări private de sănătate, implementarea acestora fiind soluţia pentru creşterea investiţiilor în spitale private.

"În România principala problemă nu este lipsa de interes pentru investiţie sau a fondurilor. Există bani în piaţă, însă problema este când li se intorc banii investitorilor. În ultimii cinci ani au fost gupuri mari care au avut discuţii cu autorităţile, au angajat consultanţi la nivel local care să le facă studiile de fezabilitate pentru a vedea oportunitatea de investiţie pentru un spital generalist. Oamenii şi-au făcut calculele, care au dat cu minus, şi au decis să nu mai intre deocamdată pe piaţa din România", a afirmat Gorduza-Lupu.

În Bucureşti există alte şase proiecte privind construcţia de spitale private.

Mai exact, Medicover, deţinut de grupul olandez cu acelaşi nume, vrea să investească în acest an 40 milioane euro într-un spital de 88 de paturi în zona Pipera, Elim Piteşti are în plan un spital în zona Militari estimat la 40-50 milioane euro, proiect care va începe în vară. Centrul Medical Unirea a prevăzut un buget de circa 12 milioane euro pentru deschiderea, până în toamnă, a unui spital de chirurgie.

Un alt proiect din Bucureşti va fi dezvoltat de reţeaua de clinici Gral Medical, care în prezent analizează posibilitatea cooptării unui partener internaţional pentru asigurarea finanţării. Potrivit informaţiilor furnizate de companie în 2008, spitalul din Piaţa Alba Iulia va avea trei secţii, 100 de paturi, costurile ridicându-e la peste zece milioane euro.

De asemenea, Medsana, controlată de Athens Medical Center în asociere cu grupul german Asklepios Kliniken, are în analiză un astfel de proiect. Operatorul intenţiona să investească, potrivit datelor furnizate anterior, într-un spital privat în nordul Bucureştiului, cu o capacitate de 200 paturi, aproximativ 25 milioane euro.

Un alt operator important, MedLife, vrea să deschidă patru hiperclinici în Băneasa, Titan, Obor- Bucureşti şi în Cluj, unităţi care vor avea fiecare o suprafaţă de 2.000 de metri pătraţi, care în timp ar putea fi transformate în unităţi cu paturi, adică mici spitale.

În prezent, în Bucureşti trei companii operează unităţi de tip spitalicesc, respectiv MedLife, care deţine Memorial Hospital din zona Griviţei, Euroclinic Hospital&Medical Centers- un spital în zona Floreasca, şi Centrul Medical Unirea- maternitatea Regina Maria din Băneasa, inaugurată în decembrie 2008.

Directorul general al spitalului Euroclinic, Cătălin Popa, a anunţat la finele anului trecut intrarea pe profit a Euroclinic Hospital&Medical Centers, parte a grupului olandez parte a grupului Eureko, după patri ani de pierderi.

De asemenea, reprezenţanţii MedLife au precizat că spitalul, deschis în 2007, a intrat pe profit din februarie 2009 şi are un grad de ocupare de peste 80%. Acţionarii MedLife sunt familia Marcu, fondatorii reţelei de clinici, cu 51% din capitalul social, IFC are 12,75% şi fondului privat SGAM Eastern Europe, deţinut de o subsidiară a grupului Societe Generale-36,25%.

La nivel naţional, anul trecut au fost inaugurate cinci spitale private în Oradea, Târgu Mureş (Centrul Medical Nova Vita), Constanţa (maternitatea Euromaterna), Arad (spital de obstretică ginecologie Centrul Medical Laer System) şi Iaşi (Arcadia Hospital), fiind investiţi peste 45 milioane euro.