Preoţii au început, luni, prepararea, la Mănăstirea Antim din Bucureşti, a 300 de litri de mir pentru sfinţirea ce va avea loc în Joia Mare, oficiată de Patriarhul Daniel, împreună cu ierarhii Sfântului Sinod, la Catedrala Patriarhală.
Începând de luni, timp de trei zile din Săptămâna Pătimilor ale Mântuitorului Iisus Hristos, la Mânăstirea Antim din Bucureşti va avea loc prepararea Marelui Mir, care va fi sfinţit în Joia Mare, în timpul Sfintei Liturghii oficiate în Catedrala patriarhală de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, înconjurat de ierarhii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, a declarat agenţiei MEDIAFAX purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, Constantin Stoica.
"Sfinţirea Marelui Mir reprezintă manifestarea vizibilă a sinodalităţii unei Biserici Autocefale Ortodoxe şi responsabilitatea ei pastorală deplină", a mai spus părintele Stoica.
Marele Mir se pregăteşte şi se sfinţeşte în momentul în care cantitatea de mir existentă se apropie de epuizare în funcţie de cerinţele lucrării pastoral-misionare a Bisericii. Marele Mir se prepară din ulei de măsline de cea mai bună calitate, vin alb, multe mirodenii şi aromate care simbolizează darurile Duhului Sfânt. După sfinţire, Sfântul şi Marele Mir este folosit pentru Taina Mirungerii (după Botez), sfinţirea, resfinţirea bisericilor şi sfinţirea Antimiselor, a mai spus purtătorul de cuvânt.
Pentru prepararea Marelui Mir din 2010, uleiul de măsline a fost oferit în dar de către Episcopia Ortodoxă Română a Italiei şi Mitropolia de Corint (Grecia), iar vinul de către Arhiepiscopia Tomisului.
Cele cincisprezece plante aromate şi cea mai mare parte din cele 30 de uleiuri esenţiale necesare au fost procurate din Egipt, Iordania, Siria, Franţa, Bulgaria, Spania şi de la Ierusalim, cu sprijinul financiar al eparhiilor ortodoxe române din ţară şi străinătate. Celelalte uleiuri esenţiale au fost dăruite Patriarhiei Române de Părintele arhimandrit Qais Sadiq din Patriarhia Antiohiei, care a studiat teologia în România şi vizitează periodic credincioşii ortodocşi arabi din ţara noastră.
"Datorită importanţei pe care Sfântul şi Marele Mir o are în Biserică şi în viaţa credincioşilor, acesta se păstrează la loc de cinste în Sfântul Altar şi se foloseşte, cu toată evlavia cuvenită, doar atunci când este cazul. După sfinţirea Marelui Mir din 2010, fiecare eparhie din cuprinsul Patriarhiei Române va primi câte cinci litri într-o amforă de inox, confecţionată special în Grecia. O parte din această cantitate se va păstra la fiecare Catedrală eparhială pentru sfinţirea Antimiselor, târnosirea şi resfinţirea bisericilor, iar altă parte va fi distribuită parohiilor din eparhie pentru săvârşirea Tainei Mirungerii", a mai spus purtătorul de cuvânt al Patriarhiei.
Biserica Ortodoxă Română a sfinţit prima dată Marele Mir în Joia Mare (25 martie) din anul 1882. Sfinţirea s-a făcut de către Mitropolitul primat Calinic Miclescu şi ierarhii Sfântului Sinod, la Sfânta Liturghie oficiată în Catedrala mitropolitană din Bucureşti, cu trei ani înainte de recunoaşterea de către Patriarhia Ecumenică a Autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române (1885), a adăugat Stoica.
El a precizat că, după ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la rangul de Patriarhie (1925), Marele Mir a fost sfinţit pentru prima oară de patriarhul Miron Cristea şi membrii Sfântului Sinod, la 1 aprilie 1926. Până în prezent, în Biserica Ortodoxă Română Marele Mir a fost sfinţit de 20 de ori, în 1882, 1894, 1906, 1921, 1936, 1934, 1942, 1950, 1955, 1958, 1965, 1968, 1973, 1978, 1983, 1988, 1993, 1996, 2002 şi 2007.
Sfinţirea Marelui Mir de anul acesta, pentru a 21-a oară în Biserica Ortodoxă Română, se înscrie în seria manifestărilor din 2010, proclamat de către Sfântul Sinod ca Anul omagial al Crezului ortodox şi al Autocefaliei româneşti.