Băsescu: În privinţa şomajului suntem cu 2 procente sub media UE; ar trebui să ne lamentăm mai puţin

"Aş mai spune un lucru, fără să fie propagandistic: constat că, din punct de vedere al şomajului, chiar dacă avem o cifră mare, peste 8% - am înţeles de la statistică -, suntem cu circa două procente sub media Uniunii Europene. Şi poate că, din acest punct de vedere, ar trebui să ne lamentăm mai puţin, să încercăm să revenim la ce avem de făcut şi să nu ne mai facem o meserie din a ne lamenta. Toate ţările trec prin momente dificile. Niciuna din marile economii ale Uniunii Europene nu a avut creştere pozitivă anul acesta. Deci, criza este o realitate şi efectele ei în şomaj se manifestă acum cu toată forţa şi, probabil, încă vreo câteva luni", a menţionat Băsescu, într-o declaraţie de presă susţinută la finalul lucrărilor Consiliului European de primăvară de la Bruxelles.

Şeful statului a afirmat totodată că Europa este continentul cu cea mai slabă creştere economică şi că România este dependentă de relansarea economică a marilor pieţe ale UE.

"Aş mai spune un lucru căruia, iar, v-aş ruga să nu îi daţi niciun fel de conotaţii: Europa este continentul cu cea mai slabă creştere economică, deci se relansează cel mai greu. Aproape că nu porneşte. Să sperăm că acest lucru se va întâmpla în perioada următoare şi, aşa cum spuneam de multe ori, România este dependentă de relansarea economică a marilor pieţe ale Uniunii Europene fie că vorbim de Germania, de Franţa, de Marea Britanie, de Italia, de Spania. Suntem dependenţi de o evoluţie pozitivă a creşterii economice din aceste ţări. Nu sunt pesimist, însă", a continuat el.

Potrivit preşedintelui Băsescu, "este foarte clar" că anul acesta Europa îşi va relua creşterea economică, chiar dacă va fi o creştere economică slabă, de circa 1%, în medie.

"Din discuţiile care au avut loc şi la care a participat şi preşedintele Trichet - s-au făcut şi prezentări ale posibilelor evoluţii pe piaţa forţei de muncă -, am înţeles, şi îmi însuşesc acest punct de vedere, că nimic nu se va întâmpla pe piaţa forţei de muncă la o creştere mai mică de două procente. Deci, abia la o creştere care depăşeşte două procente, economia antrenează forţă de muncă suplimentară. A fost o concluzie, nu am analiza specialiştilor români cu privire la acest lucru. Din acest Consiliu, este ceea ce am înţeles de la cei care aveau astfel de analize, fără să spun că acesta este un diagnostic şi pentru România. Dar, se pare că în lipsa unei creşteri de peste 2% este foarte greu să înceapă angajarea de forţă de muncă nouă chiar dacă, trebuie să vă spun, în ultimele săptămâni, în România încep să apară solicitări tot mai consistente de angajare de forţă de muncă", a mai spus Băsescu.

Referitor la concluziile reuniunii de la Bruxelles, şeful statului a menţionat că nu a fost adoptat, printre altele, obiectivul pe ţinta de sărăcie, pe motiv că s-a constatat că sărăcia este definită diferit.

"Şi atunci primul obiectiv este să o definim, să găsim o definiţie acceptată de toţi membrii Uniunii Europene. A mai fost şi argumentul că obiectivul de creare a locurilor de muncă este implicit şi un obiectiv de diminuare a sărăciei, lucru cu care în principiu sunt de acord. Dar pot să vă spun că am avut surpriza să constat că nu numai noi avem semne de întrebare cu privire la definirea corectă a sărăciei, sunt şi multe alte ţări. Spre exemplu, au fost şefi de stat şi de guvern care au spus: la noi în ţară 80% din cetăţeni sunt proprietari de locuinţă, pe când în ţări unde nivelul de sărăcie este mult mai scăzut 15-20% din cetăţeni sunt proprietari ai locuinţelor în care locuiesc. Introducem sau nu proprietatea asupra locuinţei în evaluarea nivelului de sărăcie. Deci au fost foarte multe astfel de întrebări şi nici nu putea Consiliul să definească sărăcia. Este o temă care a fost plasată ca de obicei Comisie spre analiză şi bună, dreaptă şi înţeleaptă soluţionare şi definire", a precizat el.

Traian Băsescu a mai spus că joi seară s-a pus problema, pentru toate statele, a unor reforme întârziate la nivelul Uniunii Europene, el menţionând reforma educaţiei.

"Dacă din punctul de vedere al calităţii educaţiei sunt foarte multe ţări în care nu poate fi pusă sub semnul întrebării calitatea sistemului de educaţie, din punct de vedere al legăturii sistemului de educaţie cu economia, în toate ţările Uniunii Europene sunt probleme. Se dădeau exemple de ţări. Nu le voi nominaliza eu aici pentru că am destul de nominalizat când este vorba de România, dar sunt ţări cu educaţie foarte bună în care 40% din absolvenţi nu îşi găsesc locuri de muncă. Pentru că sunt bine pregătiţi, dar pentru ceva de care nu are nevoie economia lor. Şi această abordare sau această realitate de la nivelul ţărilor Uniunii Europene a fost unul dintre motivele pentru care s-a amânat o decizie. Pentru că au fost şefi de stat şi de guvern care au ridicat problema şcolilor tehnice, iar propunerea Comisiei viza universităţile", a spus el.

"De asemenea, a venit şi subiectul: «În regulă, bună pregătire, dar pentru ce? Că nu asta trebuie în ţară la mine». Şi se pare că nu îşi găsesc locuri de muncă nici în Europa, deşi sunt foarte bine pregătiţi pentru ce au fost ei pregătiţi. Dar nu au fost pregătiţi pentru ce trebuie, din păcate. Aş spune că toate ţările şi-au pus problema reformelor structurale. Bun, acum nu trebuie înţeles că toţi 27 spuneam: «Si eu trebuie să fac reforme structurale!», dar a fost un subiect de bază al discuţiilor, o concluzie care a fost întărită şi de prezentarea în fază generală pe care a făcut-o Felipe Gonzales legat de temele de competitivitate ale Uniunii Europene", a subliniat Băsescu.

Şeful statului a amintit că şi-a propus ca, legat de Consiliul European, să nu se mai limiteze la simple declaraţii sau foarte scurte conferinţe de presă, ci întotdeauna după Consiliul European să existe o conferinţă de presă la Bucureşti, la care să aibă acces toată presa, inclusiv presa locală. El a arătat că unul din lucrurile care nu se întâmplă în România este buna informare a românilor despre ce se întâmplă la Bruxelles.

"Mi se pare că este absolut necesar să dăm atenţie acestui aspect pentru că, practic, ceea ce se hotărăşte la Consiliul European influenţează pe termen mediu şi lung viaţa fiecărui român", a precizat Traian Băsescu.