PDL a finalizat, duminică seară, în Comisia specială pentru modificarea Statutului, principalele prevederi din acest act, care stipulează o conducere formată din preşedinte, secretar general, trei secretari adjuncţi, patru prim-vicepreşedinţi, 15 vicepreşedinţi şi 14 secretari executivi.
Potrivit unor surse din partid, noua formulă a statutului prevede înfiinţarea a patru funcţii de prim-vicepreşedinte, existând două variante de alegere a acestora. Astfel, o primă variantă este ca primii patru viepreşedinţi care primesc cel mai mare număr de voturi să devină prim-vicepreşedinţi. O a doua variantă include votul pe listă, astfel că cel care candidează la funcţia de preşedinte al partidului îşi alege patru prim-vicepreşedinţi şi secretarul general, moţiunea sa urmând a fi supusă votului Convenţiei Naţionale a partidului.
Acesta vot pe listă pentru preşedinte, prim-vicepreşedinţi şi secretar general există şi în actualul statut, printre propunerile cu care s-a venit în Comisia de modificcare a statutului fiind şi un vot uninominal pentru toată conducerea partidului.
Cele două variante de alegere a prim-vicepreşedinţilor urmează să fie discutate în şedinţele de Biroul Permanent Naţional şi Colegiu Director care vor avea loc în prioada următoare şi în care va fi validată noua formulă a statutului PDL.
În forurile de conducere urmează să se stabillească şi data Convenţiei Naţionale, existând două curente în partid, unul care doreşte alegerile de jos în sus, de la filiale până la conducere, care să se desfăşoare cel mai probabil în septembrie, al doilea curent pledând pentru alegeri în luna mai, de sus în jos, cu alegerea conducerii centrale şi apoi a celei locale.
Noul statut prevede înfiinţarea a trei funcţii de secretari generali adjuncţi, subordonaţi secretarului general, aleşi pe criteriul de reprezentare a regiunilor de dezvoltare.
În plus, Comisia de statut a mai decis ca din conducerea partidului să facă parte 15 vicepreşedinţi, şase secretari executivi şi opt secretari pe domenii specifice.
Astfel, cei opt secretari executivi ar urma să se ocupe de domenii precum educaţie, cercetare, justiţie, muncă, ordine publică, agricultură, sănătate, mediu, dezvoltare regională, aceştia urmând să reprezinte "Guvernul din umbră" al partidului, al cărui scop este formarea de specialişti pentru guvernare.