Numărul medicamentelor străine exportate din România pentru a fi revândute s-a dublat

Astfel, în 2009 autorităţile din statele membre UE au transmis notificări către Agenţia Naţională a Medicamentului (ANM) din România pentru 164 de medicamente pentru a fi exportate, de aproape două ori mai multe faţă de anul precedent, când au fost cereri pentru 83 de produse. În 2007, au existat solicitări pentru 43 de medicamente.

"Exportul paralel a crescut foarte mult anul trecut, fiind vizate în special medicamentele originale pentru că au preţurile cele mai mari. Dintre ţările din regiune, România a avut în 2009 cele mai mari probleme cu exportul de medicamente, în condiţiile în care aici au fost cele mai mici preţuri din Europa şi un volumul de marfă ridicat", a declarat pentru MEDIAFAX directorul general al firmei de cercetare IMS Health România, Corina Ciolan.

Începând cu 1 februarie 2009, Ministerul Sănătăţii a stabilit un curs fix pentru tot anul de 4 lei/euro pentru calculul preţurilor la medicamentele, rata de schimb reală depăşind pe parcursul celor 12 luni pragul de 4,3 lei/euro. În aprilie 2009, autorităţile au aplicat o nouă metodologie de calcul a preţurilor medicamentelor cu prescripţie care permitea producătorilor să ajusteze preţurile doar în scădere, nu şi invers, pentru a putea atinge valoarea minimă din 12 ţări europene. Astfel, preţurile au fost reduse în medie cu 20-30%, iar în unele cazuri cu 60%.

Potrivit datelor furnizate de ANM, peste două treimi din solicitări au venit din partea agenţiilor de reglementare în domeniu din Marea Britanie, Danemarca, Germania, Polonia, cele mai puţine cereri fiind din partea autorităţilor din Italia, Finlanda, Norvegia şi Suedia.

Distribuitorii de medicamente străini au fost interesaţi de o gama variată de medicamente, din aproape toate ariile terapeutice, cum ar fi cardiovascular, respirator, antiinfecţioase, antineoplazice (pentru tratamentul cancerului), insuline, ginecologice, atât comprimate, cât şi solutii injectabile, unguente şi supozitoare.

Printre producătorii de medicamente vizaţi de distribuitorii străini se numără Roche, Novartis, GlaxoSmithKline şi Pfizer, producători aflaţi clasamentul primelor cinci companii farmaceutice din România, după valoarea vânzărilor obţinute în 2009, dar şi Abbott (locul 20) şi Alcon.

"Efectuarea distribuţiei paralele este condiţionată de obţinerea unui profit de către «importatorul paralel». Importul paralel este rentabil (...) în situaţia în care preţul unui medicament este substanţial mai mic în ţara exportatoare faţă de cea importatoare. O altă condiţie este ca pe piaţa exportatoare medicamentul să se găsească în cantitate suficientă pentru a acoperi costurile legate de obţinerea autorizaţiei de import, reambalarea şi reetichetarea (...) şi de transport până la locul de reambalare şi reetichetare şi, apoi, până la locul de destinaţie", a declarat şeful departamentului de politici şi strategii din cadrul ANM, Daniela Enache.

Ea a adăugat că pentru a obţine profit ar fi necesară "exportarea" unei cantităţi foarte mari dintr-un medicament foarte scump şi ar trebui să fie să fie de acord şi distribuitorul din România, care la rândul lui trebuie să obţină un câştig.

De asemenea, companiile străine de distribuţie nu sunt interesate de medicamente generice, care au preţuri mai mici, ci numai de produse originale sau inovative.

"Medicamente foarte scumpe nu sunt aduse în cantităţi foarte mari în România. Nu toate medicamentele din România au preţuri mai mici ca în UE, doar unele dintre ele. Preţul în România se calculează în funcţie de cele existente în 12 state membre, deci cel puţin în un alt stat membru există un preţ mai mic decât în România. (...) Pe parcursul anului 2009 nu a fost semnalată lipsa vreunui medicament pe piaţa farmaceutică din România din acest motiv", a adăugat reprezentantul ANM.

Directorul general IMS Health România consideră că evoluţia exportului paralal depinde de măsurile care vor fi aplicate în perioada următoare de autorităţi.

"Este clar că atât timp cât au fost cele mai mici preţuri, a fost încurajat şi exportul paralel. Modificările anunţate de autorităţi privind metoda de calcul pentru preţul medicamentelor în funcţie de media europeană, faţă de minimul european cum se ia în considerare în acest moment, dar şi cele privind reactulizarea cursului valutar de la 4 lei/euro la 4,25 lei/euro, vor avea avea un impact pozitiv, fiind temperat fenomenul, pentru că unele produse nu vor mai fi convenabile", a apreciat Ciolan.

Ministerul Sănătăţii a anunţat săptămâna trecută că preţul medicamentelor ar putea creşte de la 1 aprilie cu cel mult 6,25%, după actualizarea preţurilor în funcţie de cursul valutar utilizat în bugetul pe 2010 pentru toate produsele existente în catalogul naţional.

În Catalogul Naţional al Medicamentului (CANAMED) sunt înregistrate 5.042 medicamente, toate acestea având preţurile reglementate de Ministerul Sănătăţii. Din totalul acestor produse, 3.812 sunt străine şi 1.230 româneşti.

Vânzările de medicamente din România s-au situat anul trecut la 8,7 miliarde lei, în creştere cu 18,5% faţă de 2008, în timp ce în monedă europeană avansul pieţei a fost de 3,1%, respectiv 2,07 miliarde euro, potrivit IMS Health.