Secretarul de stat din Ministerul Muncii, Mariana Nedelcu, a declarat, vineri, că, în 2008, erau 1,2 milioane de persoane sărace, iar anul trecut rata sărăciei absolute a crescut cu 1,7 procente.
Secretarul de stat a spus că, potrivit Eurobarometrului din 2009, nouă din zece europeni doreau acţiuni urgente în ceea ce priveşte eradicarea sărăciei. De asemenea, europenii consideră că sărăcia ar putea fi ameliorată în primul rând prin crearea a noi locuri de muncă.
Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Silviu Bian, a declarat că, în România, tinerii reprezintă categoria cea mai afectată privind accesul pe piaţa forţei de muncă.
"Este aproape o tragedie, cel mai dificil este pentru copiii care provin din centre de plasament sau tinerii familişti", a declarat Bian. El a mai spus că într-o situaţie dificilă pentru găsirea unui loc de muncă se găsesc şi şomerii de lungă durată, persoanele de peste 45 de ani, persoanele cu handicap sau cele care provin din mediul rural.
Preşedintele ANOFM a mai spus că, pentru sprijinirea lor, instituţia pe care o conduce a elaborat un set de măsuri şi programe precum programul pentru ocupare a persoanelor marginalizate sau planul naţional de formare profesională.
Coordonatorul Anului European pentru Combaterea Sărăciei şi Excluziunii Sociale, Anne Degard Guillaud, a declarat, vineri, că 84 de milioane de persoane la nivel european sunt sub limita sărăciei, iar în România, unul din patru români se află în această situaţie.
În opinia coordonatorului Anului European, prioritatea principală este problema şomajului în creştere.
Rata ocupării la persoanele între 15 şi 64 de ani a fost în 2007 în România de 58,8% (bărbați 64,8% şi femei 52,8%), iar la nivelul UE de 65,4% (bărbaţi 72,5% şi femei 58,3%). În 2008 în România, dar şi în UE a crescut foarte puţin la 59,0% (bărbaţi 65,7% şi femei 52,5%), respectiv 65,9% (bărbaţi 72,8% şi femei 59,1%).
Obiectivele Anului European sunt creşterea gradului de informare a opiniei publice cu privire la fenomenul sărăciei şi excluziunii sociale, mobilizarea actorilor din domeniu în lupta împotriva excluziunii sociale, schimbarea mentalităţii cetăţenilor cu privire la accesarea drepturilor sociale, îmbunătăţirea comunicării între structurile administraţiei şi cetăţeni şi între administraţie şi societate civilă, a declarat Anne Degard Guillaud