PNL precizează că "ieşirile" unor parlamentari liberali, pe bloguri sau în conferinţe de presă individuale, privind reforma sistemului constituţional, reprezintă puncte de vedere "strict personale" şi nu constituie în niciun fel viziunea partidului în legătură cu acest subiect.
Biroul de presă al PNL a transmis, miercuri, un comunicat de presă, în care face o serie de precizări în legătură cu propunerile de reformare a sistemului constituţional "prezentate de câţiva parlamentari liberali".
Conform sursei citate, subiectul s-a aflat pe ordinea de zi a Biroului Permanent Central al PNL din data de 15 februarie, iar senatorul Teodor Meleşcanu a prezentat BPC sinteza unui material privind reforma constituţională, document care conţine principiile în jurul cărora va fi dezvoltată viziunea partidului privind reformarea statului român.
"În scopul realizării unei dezbateri serioase asupra reformei constituţionale, PNL a înfiinţat o comisie condusă de Teodor Meleşcanu, care va centraliza propuneri şi puncte de vedere ale parlamentarilor şi specialiştilor din filialele şi comisiile de specialitate ale PNL", se arată în comunicat.
Toate aceste propuneri vor fi solicitate până la data de 10 martie, urmând ca PNL să înainteze spre dezbatere opiniei publice "o propunere bine structurată pentru reformarea statului român în toate domeniile".
"«Ieşirile» unor parlamentari pe bloguri sau în conferinţe de presă individuale reprezintă puncte de vedere strict personale şi nu constituie în niciun fel viziunea Partidului Naţional Liberal în legătură cu acest subiect deosebit de important pentru România", subliniază comunicatul.
Deputaţii Tudor Chiuariu şi Călin Popescu Tăriceanu şi-au făcut publice, miercuri, propunerile privind reforma constituţională.
Tudor Chiuariu a lansat, miercuri, în dezbatere publică proiectul său pentru revizuirea Constituţiei, intitulat "Constituţia Libertăţii". El propune, printre altele, desfiinţarea funcţiei de preşedinte, arătând că şeful statului nu poate fi arbitru, iar experienţa relaţiei dintre acesta şi primul-ministru a fost de conflict sau de subordonare servilă.
Chiuariu mai propune limitarea numărului serviciilor secrete la trei, un Guvern cu maxim 15 ministere, un Parlament cu maxim 200 de membri şi cu două Camere cu atribuţii diferite, instituţionalizarea opoziţiei parlamentare, obligativitatea dezbaterii publice prealabile actelor legislative şi controlul mai strict asupra executivului, prin moţiuni şi prin controlul de constituţionalitate parlamentar al ordonanţelor, depolitizarea şi reforma justiţiei, prin schimbarea modului de numire în funcţiile de conducere, reforma Consiliului Superior al Magistraturii, interdicţia ca organizarea judiciară să facă obiectul ordonanţelor sau ordonanţelor de urgenţă, un buget minim alocat justiţiei, o Curte Constituţională mai eficientă.
Tot miercuri, liderul grupului parlamentar PNL din Camera Deputaţilor, Călin Popescu Tăriceanu, a susţinut o conferinţă de presă, la Parlament, pe tema reformei constituţionale. Fostul premier a prezentat în acest sens un set de 10 propuneri.
Tăriceanu propune, printre altele, ca Senatul să reprezinte comunităţile locale, iar Camera Deputaţilor să adopte proiecte de lege. El a explicat că Senatul va deveni o Cameră de reprezentare a comunităţilor locale, a intereselor acestora, "o Cameră în care se vor dezbate problemele comunităţilor locale". Fostul premier propune ca legile, organice şi ordinare, să fie dezbătute şi adoptate numai de Camera Deputaţilor. "Iar pentru prima categorie de legi, legile organice, vom introduce procedura celor două lecturi", a adăugat Tăriceanu.
Liderul deputaţilor PNL propune ca cele două Camere să dezbată şi să voteze în plenul reunit doar Legea bugetului, votul de învestitură al Guvernului, moţiunile de cenzură şi legile constituţionale.
"La sesizarea unui număr de deputaţi, Senatul va putea lua în discuţie legile adoptate de Camera Deputaţilor şi, cu o majoritate de două treimi, va putea cere Camerei, o singură dată, să rediscute anumite legi", a precizat liberalul.
Liderul deputaţilor PNL propune, de asemenea, ca preşedintele să aibă rol de mediator, să fie obligat să desemneze premier persoana sprijinită de o majoritate paralementară, iar decretele sale să fie contrasemnate de către primul-ministru.