Firmele care comercializează mărfuri în regim duty-free sunt obligate să lichideze stocurile de băuturi spirtoase şi produse din tutun în termen de 45 zile, termen la finalul căruia comerţul cu aceste mărfuri va fi interzis, exceptate fiind doar anumite produse, precum berea, bijuteriile, alimentele
Comerţul de alcool şi tutun în regim duty-free a fost interzis printr-un ordin al ministrului Finanţelor, intrat în vigoare la sfârşitul săptămânii trecute.
"În termen de 45 zile de la data intrării în vigoare a ordinului, operatorii economici autorizaţi să desfăşoare activitatea de comercializare de mărfuri în regim duty-free vor lua măsuri în vederea lichidării stocurilor de băuturi distilate, rachiuri, lichioruri şi alte băuturi spirtoase şi produse din tutun din magazinele duty-free autorizate, astfel încât la expirarea acestui termen să nu se mai comercializeze prin magazinele duty-free autorizate astfel de produse", se arată în ordinul ministrului Finanţelor, intrat în vigoare la 12 februarie 2010.
Actul interzice totodată, începând cu data de 12 februarie, transferul între magazinele duty-free aparţinând aceluiaşi operator economic de băuturi distilate, rachiuri, lichioruri, alte băuturi spirtoase şi produse din tutun.
Pe lista mărfurilor care mai pot fi comercializate în regim duty-free au fost păstrate berea, băuturile răcoritoare, bijuteriile, produse alimentare, produse electrocasnice, electronice, digitale, parfumuri, accesoriile pentru birou, apa minerală, aparate de fotografiat şi de calcul de mici dimensiuni, articole de sport şi de voiaj, articole din blană şi piele naturală, articole din cristal, porţelan, lemn, metal (exclusiv mobilă), articole optice, artizanat, cartele telefonice, casete video şi audio, DVD-uri, cărţi, reviste şi ziare, ceasuri, brichete, instrumente muzicale, jucării, programe software, săpunuri, tablouri.
Prin magazine duty-free pot fi vândute în continuare şi vinuri, vermuturi şi alte băuturi fermentate.
Surse oficiale au declarat agenţiei MEDIAFAX, în urmă cu zece zile, că Guvernul a autorizat ministerele implicate să redacteze actul normativ prin care să fie restricţionată vânzarea de ţigări şi băuturi alcoolice în magazinele duty-free, pentru a limita traficul de contrabandă cu astfel de produse.
Comerţul duty-free a fost discutat de Guvern şi la sfârşitul anului trecut, varianta analizată atunci fiind introducerea de limite cantitative la produsele de tutun şi alcool care pot fi vândute unei singure persoane prin magazinele duty-free, pentru consum de uz personal şi fără accize, cu scopul de a reduce evaziunea fiscală şi a creşte veniturile bugetare obţinute din comercializarea mărfurilor.
Legislaţia în vigoare stabileşte că mărfurile duty-free sunt comercializate în "cantităţi uzuale" comerţului cu amănuntul, destinate consumului individual sau familial", fără să fie clar limitate.
Un document al Ministerului Finanţelor prezentat în luna noiembrie de MEDIAFAX releva că autorităţile analizează o serie de măsuri împotriva magazinelor duty-free, pentru a descuraja evaziunea fiscală.
Variantele analizate erau retragerea facilităţilor fiscale acordate magazinelor tip duty-free, scutite de la plata taxelor vamale, sistarea eliberării altor autorizaţii de funcţionare şi majorarea taxei anuale pentru autorizaţie, de 10.000 euro în prezent, la un nivel care să descurajeze comerţul ilict.
În document se arată că aportul la bugetul de stat al operatorilor economici din domeniu este nesemnificativ, deoarece aceştia raportează profituri minime, că peste 40% din confiscările de ţigarete provin din magazinele duty-free şi că volumul vânzărilor de ţigarete a scăzut cu până la 85% în trimestrul al III-lea al anului 2009, când comisarii Autorităţii Naţionale a Vămilor şi cei ai Gărzii Financiare au controlat activitatea acestor unităţi, cu un efect pozitiv asupra veniturilor bugetare colectate.
Ministerul Finanţelor atenţiona că o eventuală închidere a magazinelor duty-free situate în punctele de control pentru trecerea frontierei de stat terestre şi navale cu statele noncomunitare, a magazinelor duty-free diplomatice şi a celor din aeroporturile internaţionale şi de la bordul navelor şi aeronavelor care efectuează curse directe de pasageri în afara UE fundamentată pe motivaţia că activitatea acestora generează un potenţial de risc în domeniul contrabandei şi al evaziunii fiscale "pune într-o lumină nefavorabilă" activitatea de administrare şi control a Autorităţii Naţionale a Vămilor şi Gărzii Financiare.
Conform OU 104/2002, mărfurile provenite din import care se vând în valută, în regim duty-free, prin magazinele autorizate situate în punctele de control pentru trecerea frontierei de stat terestre, navale şi în aeroporturi internaţionale sunt scutite de la plata taxelor vamale. Acelaşi regim este aplicat mărfurilor vândute la bordul aeronavelor care efectuează curse în trafic extern de pasageri, precum şi mărfurilor distribuite în mod gratuit pasagerilor şi membrilor echipajului acestor aeronave.
Deoarece sunt plasate în regim de antrepozit de TVA, bunurile comercializate prin magazinele duty-free beneficiază de scutirea specială de TVA şi accize.
La 1 ianuarie 2007, data aderării României la UE, magazinele duty-free din punctele de trecere a frontierei de stat terestre cu state intracomunitare şi-au încetat activitatea, continuând să funcţioneze cele aflate la graniţa cu statele noncomunitare.
În prezent funcţionează un număr de 50 magazine duty-free autorizate, dintre care 45 situate în 12 puncte de frontieră. Din analiza efectuată de Garda Financiară şi Autoritatea Naţională a Vămilor a rezultat că, în 2008, peste 40% din confiscările de ţigarete provin din magazinele duty-free (18,4 milioane ţigarete), tendinţă care s-a manifestat şi în primele luni ale acestui an (din 2,2 milioane ţigarete confiscate, peste un milion provin din magazine duty-free).
Un studiu comandat şi prezentat în luna mai 2009 de către producătorii JTI şi BAT releva că nivelul de consum de ţigarete contrafăcute din România va creşte pe termen mediu de la 8,5 miliarde ţigări pe an în prezent la 12,9 miliarde, reprezentând 33,7% din piaţa de profil, iar pe termen lung ponderea ar putea ajunge la 50,4% din total.
În studiu se arăta că magazinele duty-free sunt principali furnizori pentru comerţul ilicit de ţigarete, iar cele mai afectate zone de comerţul ilicit cu ţigarete sunt cele învecinate cu graniţele non-UE, respectiv cu Serbia, Ucraina şi Republica Moldova.