Boc il avertizeaza pe Antonescu Lasa desfiintarea PDL Nastase a vrut in 2003 si e istorie

Preşedintele PDL, premierul Emil Boc îl avertizează pe liderul PNL, Crin Antonescu, într-un interviu acordat MEDIAFAX, să nu se mai pronunţe pe tema desfiinţării partidului democrat-liberal, amintindu-i că şi Adrian Năstase a încercat în 2003, ca şef PSD, să desfiinţeze PD, dar a devenit el istorie.

Boc acceptă însă alianţe pe plan local între PDL şi PNL, precum cea de la Buzău, dar nu şi iniţiativa legislativă a UDMR privind regiunile de dezvoltare, despre care consideră că nu este una potrivită şi cu siguranţă trebuie modificată.

Şeful Guvernului anunţă totodată că majorările salariale în sectorul bugetar depind şi în următorii ani de resursele disponibile şi nu ştie dacă, personal, cu un salariu mai mare decât majoritatea românilor, va mai reuşi să economisească în 2010, pentru perioada în care nu va mai ocupa funcţii publice.

Premierul se referă şi la reforma pensiilor, anunţând că recalcularea va tăia drastic pensiile de mii de euro, iar persoanele ieşite la pensie abuziv pe caz de boală trebuie trimise la muncă.

Agenţia MEDIAFAX prezintă integral interviul acordat de premierul Emil Boc:

Reporter: Aş dori să vă întreb câte ceva referitor la subiectul cel mai arzător al zilei: pensiile. Domnule prim-ministru, scad sau nu scad pensiile ?

Emil Boc: Pensiile normale, obişnuite nu scad cu niciun leuţ. Sunt 5,6 milioane de pensionari care au pensii normale şi nu pensii speciale în această ţară, legătură cu care pot să spun răspicat şi clar: prin intrarea vigoare a noii legi a pensiilor, să sperăm începând cu anul viitor, ceea ce primesc în mână astăzi nu este afectat, deci nu scade cu niciun leuţ pensia lor. Putem discuta despre scăderea pensiilor la cei care au pensii de mii de euro şi nu au muncit pentru ele.

Reporter: Deci vă referiţi în primul rând la pensiile speciale ?

Emil Boc: Mă refer în exclusivitate la pensiile speciale. Pensii, repet, de mii de euro, şi care nu au corespondent în contribuţia pe care ar fi trebuit să o fi avut la bugetul asigurărilor sociale.

Reporter: Aţi făcut referire la faptul că, în urma legii pensiilor, vor fi făcute anumite recalculări, iar aceste recalculări vor viza aproximativ 180.000 până în 200.000 persoane. Aţi dat şi nişte plafoane. Puteţi să detaliaţi puţin ?

Emil Boc: Şi aici vreau ca să fie lucrurile foarte clare: toate pensiile speciale se recalculează. Sunt în jur de 180.000-200.000 pensii speciale în această ţară. În urma recalculării, doar aproximativ 15% dintre cei care au pensii speciale pierd consistent la pensia pe care o au astăzi. Pentru restul, nu se pune problema scăderii valorii pensiilor, dar pentru 15% sunt schimbări substanţiale. Şi dau acel exemplu clasic: cineva care a avut o pensie de 80 milioane lei vechi şi a avut avut contribuţie pentru doar 20 milioane lei vechi va primi doar 20 milioane lei vechi şi nu 80 milioane lei vechi în continuare, aşa cum are acum.

Reporter: Acum contează şi formula pe care o veţi aplica la recalculare. S-a vorbit aici despre pensiile militarilor. Una este o pensie militară, alta este o pensie a magistratului sau a altei persoane care are pensie specială....

Emil Boc: Am văzut că se tot vorbeşte în mass-media despre faptul că nu se ştie cum se recalculează aceste pensii. În primul rând, să lămurim un lucru: 5,6 milioane de pensii ale oamenilor obişnuiţi, cu pensii obişnuite, nu se recalculează, ci ele merg mai departe şi nu pierd niciun leu la pensia pe care o au astăzi în plată. Pentru ceilalţi - şi aici marea majoritate au pensia raportată la 80% din veniturile din ultima lună - lucrurile sunt foarte simple: nu se mai aplică la calculul pensiei 80% din veniturile din ultima lună, ci se aplică valoarea pensiei raportat la cât ai contribuit. Şi atunci rezultă un lucru foarte clar pe care deja îl ştiu foarte mulţi. Pentru că astăzi, în acel exemplu care avea 80 milioane lei vechi, în fiecare lună, de la bugetul de stat, primea 60 milioane lei sponsorizare. Nu mai primeşte 60 milioane lei sponsorizare şi va primi doar 20 milioane lei vechi. Deci eliminarea pensiilor de mii de euro nemuncite va fi primul pas în vederea creşterii pensiilor mici.

Reporter: Dvs aici aţi vorbit şi de o economie. Aţi spus că se poate face o economie la bugetul de stat între 500 milioane şi 800 milioane euro. Nu este puţin cam mare această cifră având în vedere că doar 15% din 180.000 persoane, din 5,8 milioane pensii...?

Emil Boc: Vreau să ştiţi că unele pensii scad mai dramatic decât am dat dat exemplul acela de la 80 milioane lei vechi la 20 milioane lei vechi. Sunt unii care au pensie de 200 milioane lei vechi şi rămân cu o pensie de 50 milioane lei vechi. Dar dacă e să comparăm şi, pe baza datelor pe care le avem de la Ministerul Muncii, dacă în medie să spunem că pentru cei 15%, deci aproximativ 30.000 pensionari cu pensii speciale, ar fi o reducere cu 1.500 euro pe persoană ori 12 luni, veţi vedea că ies peste 500 şi ceva de milioane euro dintr-o simplă analiză, dar ele vor rezulta în concret după ce se vor recalcula toate pensiile, pentru că avem nevoie de toate datele de la toate casele de pensii, ca să ştim în total. De aceea am pus o limită minimă şi maximă - 500-800 milioane euro.

Reporter: Aici aţi luat în calcul şi pensiile de invaliditate? Adică reducerea care s-ar putea face într-o recontrolare a celor care au ieşit înainte de termen ?

Emil Boc: Aici vom economisi în continuare la bugetul de pensii, pentru că într-adevăr există foarte multe abuzuri cu pensiile de invaliditate. De aceea trebuie protejaţi în continuare toţi aceia care au o boală şi au nevoie de o pensie, şi chiar trebuie să mărim acea pensie de boală, dar trebuie să îi trimitem la muncă pe cei care au intrat pe uşa din dos şi beneficiază de o pensie nemeritată de boală sau de invaliditate. Deci cei care sunt apţi de muncă trebuie să muncească până la vârsta de pensionare, pe cei care, din nefericire, în viaţă au o problemă trebuie ca statul să îi sprijine concret şi direct. Dar, ca peste tot în această ţară din nefericire, în ultimii 20 de ani, pe lângă lege şi-au făcut foarte mulţi alţii loc care nu merită şi nu trebuie să fie acolo. E adevărat că nu va fi o chestiune foarte populară să reanalizăm toate dosarele de pensie de invaliditate, dar o vom face, pentru ca banul să fie cheltuit corect în această ţară, inclusiv cu pensiile de boală, cu pensiile de invaliditate, după cum tot corect este ca fiecare pensionar să primească o pensie pe bază de contribuţie.

Reporter: V-aţi gândit cumva cum să faceţi asta ? Mă gândesc că sunt aproape un milion de persoane care au pensie de invaliditate.

Emil Boc: Sunt 900.000. Legea prevede existenţa unei comisii care trebuie să facă un asemenea demers. Mai în glumă, mai în serios, într-o dezbatere televizată, cineva îmi propunea să instalăm camere video în cabinetele unde se fac examinări medicale pentru pensiile de invaliditate, pentru a avea probe martor. Nu e de neluat în considerare o asemenea propunere care asigură o transparenţă totală, dar până să ajungem acolo trebuie să eliminăm abuzurile care s-au făcut până acum.

Reporter: Şi acest proces de recontrolare cât durează ?

Emil Boc: Pe parcursul unui interval de 3 ani de zile se va desfăşura, pentru că fizic nu ai posibilitatea să le poţi face mai repede.

Reporter: Ştiu că aţi avut întâlniri cu reprezentanţii pensionarilor chiar înainte să introduceţi legea în Guvern. De asemenea ştiu că aţi mai avut o întâlnire cu pensionarii la Ploieşti, la sfârşitul săptămânii acesteia. Care a fost feed-back-ul, pentru că presupun că nu au fost foarte mulţi cei care au pensii speciale?

Emil Boc: Vreau să ştiţi că la nivelul masei obişnuite a pensionarilor există o susţinere totală pentru eliminarea pensiilor speciale, iar cei pe care îi vedeţi astăzi pe diverse posturi de televiziune vorbind în numele pensionarilor sau producând tot felul de idei să ştiţi că nu au acoperire în realitate. Eu am coborât acolo, la nivelul de bază, la nivelul discuţiei cu omul de rând, cu pensionarul, şi ştiu câtă sete de dreptate există în rândul pensionarilor, care nu doresc altceva decât, în primul rând, să fie un sistem echitabil, corect cu toţi pensionarii din această ţară pe bază de contribuţie şi după aceea să încercăm să mărim pensia la toată lumea începând cu pensiile cele mai mici. Acest lucru îl doresc pensionarii. Am rămas de multe ori surprins să văd lideri de sindicat care de multe ori pretind că vorbesc în numele oamenilor să apere pensiile speciale. Pentru mine este de neînţeles.

Reporter: Există anumite comentarii legate de egalizarea vârstei de pensionare între femei şi bărbaţi. Se pune problema că femeia mai are un serviciu acasă, având în vedere că este mamă, soţie, îngrijeşte bătrânii, părinţi, socri. Vi se pare corectă această egalizare, chiar dacă se face în timp şi vizează femeile care acum muncesc?

Emil Boc: Cum stau problemele aici şi vreau să le spun foarte clar: până în 2015, avem o lege în vigoare care spune că, în 2015, femeile vor ajunge la 60 ani vârsta de pensionare, iar bărbaţii la 65, deci nu se schimbă nimic. În acest interval de timp, aşa cum scrie la lege, exact aşa se întâmplă. Se are în vedere, ţinând cont de creşterea speranţei de viaţă, ca, în 2030, şi subliniez încă odată pentru toată lumea, în 2030 să se aibă în vedere o egalizare a vârstei de pensionare între femei şi bărbaţi la 65 ani, dar repet în 2030, şi asta evident depinde de creşterea speranţei de viaţă. Deci nici astăzi, nici mâine, nici până în 2015, nu se pune problema egalizării vârstei de pensionare. Nici imediat după 2015‚ după 2020, ci în 2030 se pune o asemenea problemă, aşa cum este peste tot în Europa, unde tendinţa este aceasta: de egalizare a vârstelor de pensionare, iar pe de altă parte de creştere a vârstei de pensionare. Sunt ţări astăzi în Uniunea Europeană care vorbesc despre creşterea vârstei de pensionare la 67 de ani. Noi nu punem în discuţie un asemenea element, ci doar, la nivelul anului 2030, după ce şi această ţară va avea parte de câţiva ani buni, chiar de 20 ani de prosperitate, să putem discuta de a ajunge la 65 de ani vârsta de pensionare pentru femei şi bărbaţi. Deci nu trebuie să fie o teamă pentru cei care astăzi se pregătesc să iasă la pensie să creadă că peste un an, doi, 5 ani sau 10 se întâmplă ceva. Nu, în 2030, se va ajunge acolo.

Reporter: Dar asta vizează o forţă de muncă în prezent activă şi care cotizează la bugetul de asigurări sociale şi chiar din zona aceasta vin anumite critici care spun că durata de viaţă a scăzut în România şi noi o să cotizăm trei ani în plus la sistem şi o să mai trăiesc un an-doi după ce... Nu li se pare chiar echitabil....

Emil Boc: Eu vreau să fiu foarte franc şi direct cu dumneavoastră. Dacă nu contribui la sistemul de pensii, nu vom avea bani să plătim pensiile în continuare. Pensiile se bazează pe principiul contributivităţii. Contribui la pensie în timpul vieţii cât munceşti ca să ai o pensie după ce ajungi la vârsta de pensionare. Dacă nu sunt contribuabili, nu avem de unde să plătim pensiile dvs şi ale altora care sunt mai tineri şi care, când vor ajunge la vârsta pensionării, nu vor avea pensie. Vreau să ştiţi că deşi vârsta legală de pensionare este în jur de 63 ani la bărbaţi şi 58 ani la femei, vârsta medie reală în practic este de 54 de ani. Deşi legea spune că trebuie să fie 63 ani la bărbaţi şi 58 ani la femei, în practică, datorită pensionărilor anticipate şi a altor mecanisme, vârsta medie reală de pensionare este de 54 de ani. Imaginaţi-vă că dacă avem o asemenea medie de pensionare, nu vom avea bani pentru a putea asigura susţinerea în continuare a sistemului de pensii.

În al doilea rând, aş vrea să punem semnul egalităţii între speranţa de viaţă, care este calculată având în vedere şi mortalitatea infantilă, şi decesele care apar pe parcursul vieţii, care este undeva 68-71 ani, cu câţi ani trăiesc efectiv femeile şi bărbaţii după ce ajung la vârsta pensionării. Astăzi, femeile trăiesc cu cel puţin 4 ani mai mult decât bărbaţii după ce ajung la vârsta de pensionare, deci trăiesc în medie 18-19 ani după ce se pensionează. Deci 54 ani plus 18 ani - femeile, respectiv 54 ani plus 16 ani - bărbaţii, după ce ajung la vârsta de pensionare, ori în toată această perioadă se primeşte pensie. Deci dacă nu ai bani la bugetul de pensii, nu ai cu ce să plăteşti o asemenea perioadă de timp pensia. Se are în vedere ca, până în 2030, să crească perioada de timp când omul trăieşte de la pensionare până la sfârşitul vieţii. Se va ajunge undeva la 19,2 ani la femei, dacă nu greşesc, şi undeva la 16,2 ani la bărbaţi, ca să trăiască după vârsta de pensionare.

Reporter: Asta ar însemna o speranţă de viaţă undeva peste 85 ani, 87 ani...

Emil Boc: Repet, depinde de vârsta reală de pensionare pe care o vor avea.

Reporter: Numai că astea sunt nişte cifre statistice, iar omul care lucrează astăzi o să mai lucrez 2-3 ani în plus /.../?

Emil Boc: Aş vrea să fiu corect cu dvs. În 2030 - trebuie să am datele la mine să vă spun exact cât este vârsta de viaţă după pensionare - oricum ea este în creştere în raport cu ceea ce este în momentul de faţă. Dar dacă nu se poate contribui o perioadă de timp mai lungă, nu vom mai avea bani pentru susţinerea bugetului de pensii.

Reporter: Sunt fel şi fel de discuţii, multă lume se arată nemulţumită faţă de această lege.

Emil Boc: Eu cred că este foarte multă manipulare în jurul acestui subiect şi înţeleg şi de ce: sunt oameni în această ţară care pierd mii de euro la pensie. Evident că aceştia au interese de a promova sau de a distorsiona discuţia despre această lege a pensiilor, astfel încât ea să nu fie susţinută şi promovată. Dar indiferent de piedicile care vor fi puse în continuare, sunt decis să merg până la capăt în susţinerea acestui proiect de lege. Ceea ce nu s-a spus şi nu s-a accentuat, deşi noi am menţionat de multe ori, prin această lege pensiile parlamentarilor devin istorie. Acele pensii despre care am tot vorbit că trebuie eliminate, ele vor merge la muzeul antichităţilor şi nu vor mai exista având în vedere că nu au la bază principiul contributivităţii.

Este firesc ca şi parlamentarii să aibă pensii ca orice om obişnuit, ca orice muritor de rând şi să primească o pensie pe baza contribuţiei şi nu în baza calităţii de parlamentar. Cred că şi asta trebuie subliniat. Am încredere că, la nivelul clasei politice, nu vor mai fi obstrucţionări sau nu se vor mai inventa tot felul de alte criterii sau motivaţii tocmai pentru a se pierde din vedere esenţa acestei legi, care, repet, este, printre altele, eliminarea pensiilor speciale ale acelora care nu au la bază principiul contributivităţii.

Reporter: Vorbind de parlamentari, unul dintre subiectele predilecte ale dvs. a fost referendumul şi Parlamentul unicameral. Până acum s-a pus problema că sunt parlamentarii în vacanţă, trebuie să formăm comisii... Iată că Parlamentul s-a reunit şi nu s-a schimbat nimic.

Emil Boc: Observ o tergiversare deliberată din partea PSD şi PNL de a lua o susţinere precisă cu privire la ceea ce au votat românii la referendum. De aceea, cer public preşedintelui PSD şi preşedintelui PNL să menţioneze foarte clar dacă susţin modificările la Constituţie în sensul celor votate de români pentru reducerea numărului de parlamentari de la 471 la 300 şi trecerea la Parlament unicameral imediat, în acest an.

Cer o poziţie publică, clară şi transparentă urmată de decizii explicite la nivelul grupurilor parlamentare ale PSD şi PNL de susţinere a comisiei de revizuire a Constituţiei, aşa cum PDL a făcut-o imediat ce s-a anunţat rezultatul referendumului. Din nefericire, pentru a putea trece o asemenea propunere avem nevoie de două treimi în plenul fiecărei camere a Parlamentului. Dacă PDL ar putea să o facă singur, ar face-o imediat, dar avem nevoie de sprijinul întregii clase politice şi de aceea cer explicit şi public o poziţie clară şi transparentă, nedemagogică, urmată de fapte concrete din parte liderilor celor două formaţiuni, PSD şi PNL.

Reporter: Bine, asta la nivel declarativ, dar practic ce ar trebui să facă în mod concret ?

Emil Boc: Practic ar trebui să accepte imediat constituirea comisiei constituţionale care să aibă ca nucleu central al revizuirii Constituţiei ceea ce au votat românii şi să organizăm anul acesta referendum astfel încât, încă de anul acesta, să ştim că în 2012 vom avea 300 de parlamentari şi Parlament unicameral. Cu cât se va amâna această decizie spre 2011, spre 2012, o asemenea decizie nu se va lua. Avem din experienţa politică a anilor anteriori: cu cât ne apropiem de anii electorali, cu atât mai puţine sunt şanse să se ia decizii importante de reformare a clasei politice. De aceea, cred că trebuie făcut anul acesta şi comisia constituţională, şi votul din Parlament, şi referendumul dacă dorim să ne respectăm votul faţă de români, pentru că altfel, în 2012, la alegeri, actuala clasă politică eu cred că va trebui să fie măturată de pe scenă dacă nu respectă votul dat de români.

Reporter: Aţi făcut referire la PNL, la faptul că nu respectă imediat ceea ce au votat românii la referendum, îmi aduc aminte şi de o declaraţie a liderului PNL Crin Antonescu, care spunea că desfiinţarea PDL trebuie să se facă pe cale politică şi democratică, nu administrativă. Cum explicaţi această declaraţie şi aş adăuga asta în contextul în care, la Buzău, domnul Cezar Preda a făcut o alianţă locală cu PNL şi dânsul a spus că această alianţă ar trebui să se facă şi în alte organizaţii locale ?

Emil Boc: Aş vrea să îi amintesc domnului Antonescu că a mai fost un lider politic, prin 2003, care şi-a propus să desfiinţeze PDL, este Adrian Năstase şi a ajuns el în istorie, nu PDL. PDL a ajuns la guvernare şi principal partid de guvernământ, care a dat preşedinte şi prim-ministru, iar PSD a ajuns într-o eternă opoziţie. Deci, îl rog pe domnul Antonescu să fie mai atent şi să înveţe din greşelile istoriei atunci când are asemenea ambiţii politice, în ghilimele. În privinţa politicii organizaţiilor teritoriale, pentru a putea rezolva problemele cu care oamenii se confruntă la nivelul judeţelor, organizaţiile noastre au posibilitatea să analizeze cea mai bună alianţă posibilă, astfel încât ceea ce au votat oamenii de acolo, pe plan local, să se realizeze.

Reporter: Dar credeţi că ar funcţiona din moment ce la nivel de vârf, dumneavoastră, ca lider al PDL, cu domnul Antonescu, lider al PNL, nu aveţi o punte de comunicare ?

Emil Boc: De ce să nu avem o punte de comunicare ? Am discutat şi vom discuta în continuare. Eu cred că puterea şi opoziţia trebuie să se respecte în orice ţară şi cu atât mai mult în România. Avem doi ani şi jumătate fără alegeri şi sunt deschis la orice colaborare instituţională specifică raportului între putere şi opoziţie, pentru a lua decizii în folosul românilor. Iar acolo, la nivel local, nu văd de ce nu am lăsa structurile respective, votate de cei din Buzău sau din alte parte, să îşi construiască majoritatea votată pe baza celor susţinute acolo în alegeri.

Reporter: Vreau să mă refer şi la descentralizare, un proces pe care l-aţi demarat aproximativ acum un an, ce se mai întâmplă cu acest proiect de care nimeni nu mai vorbeşte în ultima perioadă ?

Emil Boc: Descentralizarea este una dintre priorităţile pe care Guvernul le are şi se va derula atât la nivelul administraţiei publice locale, cât şi în celelalte componente ale activităţii administrative. Strict vorbind de organizarea şedinţelor de guvern în teritoriu, deja am luat decizia ca, în 10 martie, să avem prima şedinţă de guvern în teritoriu, la Iaşi. Cu alte cuvinte, în 10 martie, Guvernul României îşi va desfăşura, pentru prima dată în acest mandat, o şedinţă de guvern în afara Bucureştiului, la Iaşi, în capitala Moldovei, unde, dincolo de discutarea problemelor obişnuite ale agendei Guvernului, vom lua în analiză şi problemele specifice Iaşiului şi Moldovei, ţinând cont de cele existente acolo şi de întâlnirea pe care o vom avea la nivelul prefecturii cu autorităţile locale şi cu ceilalţi factori responsabili din Moldova. Această practică se va generaliza, vom organiza şedinţe de guvern şi la Cluj, şi la Timişoara, şi la Constanţa, precum şi în alte localităţi ale ţării.

Reporter: Veţi invita autorităţile locale, reprezentanţii sau primarii oraşelor mari din zonele respective ?

Emil Boc: Cert este că, dincolo de şedinţa de guvern propriu-zisă, unde vor fi prezenţi toţi miniştrii Cabinetului, vom avea şi întâlniri cu alte structuri, dincolo de desfăşurarea acestei şedinţe, cu administraţia locală, cu administraţia judeţeană, la nivelul prefecturii, astfel încât problemele presante, urgente, să poată fi rezolvate chiar acolo, acasă, în Moldova.

Reporter: Vorbind despre descentralizare, la Senat a fost adoptată tacit o iniţiativă a UDMR care prevede împărţirea României în 16 regiuni de dezvoltare, iar una dintre aceste regiuni este formată şi din Harghita, Covasna şi Mureş. Camera decizională este Camera Deputaţilor, iar această iniţiativă a UDMR nu poate să treacă fără votul parlamentarilor partidului dvs. Cum veţi aborda acest subiect ?

Emil Boc: Cu siguranţă în Camera Deputaţilor vom avea discuţii la nivelul coaliţiei, pentru a găsi cea mai bună formulă în vederea promovării unei legi care să vizeze regiunile de dezvoltare. Este cert că actuala formulă nu mai răspunde nevoilor României, cel puţin în ciclul exerciţiului bugetar din 2013 încolo, când accentul se va pune pe regiuni din perspectiva finanţării europene, dar nici această formulă nu cred că este una potrivită. De aceea vom avea discuţii atât la nivelul coaliţiei, cât şi la nivelul întregii clase politice, pentru a avea cea mai bună formulă, pornind de la o iniţiativă legislativă care cu siguranţă trebuie să fie modificată.

Reporter: Acum că aveţi experienţa guvernării cu PSD, aceasta cu UDMR, minorităţile şi parlamentarii independenţi asigură o colaborare mai bună în guvern până acum decât cum aţi avut cu PSD sau cum aţi vedea dvs., ca şef al celor două guverne, cele două momente?

Emil Boc: Pot să vă spun că în acest moment colaborarea cu UDMR este una consistentă, serioasă, bazată pe principii pe care le-am stabilit în actul de guvernare şi pe respectarea interesului public. Este mai bună decât guvernarea anterioară în acest moment cel puţin din perspectiva faptului că nu există tensiunea politică de anul trecut care plana asupra guvernului din perspectiva legilor pentru Parlamentul European şi a legilor pentru preşedinţia României. Această presiune politică nu mai există, ceea ce este benefic pentru buna funcţionare a guvernului, şi am încredere atât în partenerii de la UDMR, cât şi în partenerii de la grupul independenţilor, extrem de serioşi şi de obiectivi în susţinerea proiectelor importante pentru ţară, precum şi în colaborarea cu grupul minorităţilor naţionale din Parlamentul României. Spun asta în contextul în care am început cu dreptul această colaborare politică.

Reporter: Spuneţi că este o colaborare bună, dar sunt şi declaraţii care ar putea să inflameze această relaţie, mă gândesc că bazinul electoral important al PDL este Ardealul...

Emil Boc: S-a demonstrat asta prin votul de la alegeri.

Reporter: Este o declaraţie a domnului Laszlo Borbely, care a spus recent că are zece consilieri, iar dintre aceştia opt sunt maghiari deoarece "sunt capabili".

Emil Boc: Eu cred că toţi consilierii unui ministru trebuie să fie capabili şi are o libertate ministrul în alegerea consilierilor, dar nu are libertate în a nu avea performanţă. Vă amintiţi că a fost aceeaşi discuţie cu domnul Vlădescu, că îi are consilieri pe Andrei Gheorghe, pe Bitman. Este decizia ministrului în cauză să îşi aleagă sfătuitorii, dacă însă nu are performanţă la masa guvernului, pleacă cu toţi consilierii, indiferent cine sunt ei.

Reporter: Nu contestam posibilitatea unui ministru sau a oricărui demnitar să îşi aleagă consilierii doriţi, dar dânsul spune că opt sunt maghiari deoarece "sunt capabili". Este o declaraţie care ar putea produce o anumită supărare în rândul majorităţii, care ar putea spune "cum, în rândul majorităţii nu sunt şi oameni capabili ?"

Emil Boc: Eu cred că nu trebuie să exagerăm acolo unde nu este cazul. Eu spun doar că mă interesează performanţa indiferent de etnie. Eu nu ţin cont de etnie atunci când vorbesc de performanţă. Eşi un ministru bun, eşti un consilier bun, indiferent de etnie, rămâni la masa guvernului, nu eşti bun, pleci acasă.

Reporter: Şi rămân în aceeaşi notă, domnul Marko Bela a spus că nu ar fi rea ideea ca viitorul preşedinte al Radioului public să fie o persoană desemnată de UDMR, având în vedere că în scurt timp expiră mandatul...

Emil Boc: Deocamdată, avem un mandat la Radio aprobat de Parlamentul României şi Parlamentul este singurul în măsură să stabilească cine va fi viitorul preşedinte al Radioului. Din punctul meu de vedere, ca prim-ministru, mă interesează în primul rând continuarea unui management performant, echidistant din punct de vedere politic şi profesionist în raport cu toţi românii care ascultă postul naţional de radio. Aici trebuie să ne concentrăm cu toţii, pentru a avea în continuare la Radio un post echidistant, obiectiv, care să slujească interesul public şi să nu facă parte din jocurile politice ale unora sau altora, cum din nefericire, în campania electorală, TVR-ul a intrat pe o pantă politicianistă şi s-a situat pe o anumită poziţie.

Reporter: Referindu-mă şi la domeniul economic, aţi declarat că vă luptaţi cu criza. V-aţi uitat puţin în urmă, la prestaţia guvernului de până în prezent, sunteţi mulţumit de aceasta, în contextul în care PIB-ul a scăzut peste aşteptări în ultimul trimestru al anului 2009, iar rata şomajului a trecut recent de 8%?

Emil Boc: Eu vreau să vă spun că nimeni nu a crezut că Guvernul va reuşi să închidă anul 2009, cu cea mai cruntă criză economică după al doilea Război Mondial şi cu două alegeri politice, europarlamentare şi prezidenţiale, în ţinta de deficit impusă de Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială, de 7,3%. Iată că deşi au fost aceste greutăţi politice şi economice, am încheiat sub ţinta de deficit pe care am negociat-o cu organismele europene, ceea ce demonstrează seriozitatea acestui guvern şi faptul că a făcut ceea ce trebuie pentru a evita derapajele sociale care s-au produs, de exemplu, în alte părţi ale Europei şi ale lumii. Am reuşit să plătim salariile, pensiile, am păstrat un curs stabil euro-leu, am realizat şi obiective de investiţii majore - numai dacă ne uităm la Autostrada Transilvania, cei 42 de kilometri, sau centura Ploieştiului, centura Timişoarei sau Pasajul Băneasa, şi în acelaşi timp am evitat ca ţara să evolueze pe o pantă greşită - uitaţi-vă la ce s-a întâmplat în Grecia, de exemplu, în afara noastră, uitaţi-vă la şomajul din Uniunea Europeană unde media este cu două procente peste media din România - deci toate aceste lucruri ne arată că am făcut ceea ce trebuie şi am reuşit să limităm efectele negative ale crizei.

Şi eu aş fi vrut să fiu în vremea lui Tăriceanu, să am bani şi să arunc cu ei în dreapta şi în stânga - amintiţi-vă că guvernul liberal a cheltuit patru miliarde de euro în septembrie, octombrie, noiembrie 2008. Noi am luat de la Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional 2,4 miliarde de euro. Dacă aveam banii aruncaţi pe fereastră de guvernul liberal în 2008, nu mai era nevoie să încheiem un acord internaţional. Nu am o asemenea şansă şi nu am avut şansa de a avea o creştere economică de 7,8%, cât a avut guvernul liberal. Am avut cădere economică pentru că în lume a fost o criză economică extrem de puternică. De aceea, eu cred că anul trecut am reuşit să evităm derapajele economice şi sociale şi să pregătim terenul pentru o relansare economică în acest an. Pentru 2010, chiar dacă prima parte a anului va fi mai dificilă, şi sub aspectul numărului de şomeri, şi sub aspectul evoluţiei economice, vom încheia la nivelul anului 2010 pozitiv pe creştere economică, cu 1,3 % decembrie la decembrie. Nu sunt doar vorbele mele, ţinta de 1,3 a fost aprobată de FMI şi ştiţi ce exigenţă au atunci când fixează asemenea ţinte care pornesc de la evaluări concrete şi reale, nu de la poveşti.

Reporter: La un moment dat prognoza era de 0,5..

Emil Boc: Criza asta economică i-a obligat pe toţi să reevalueze din mers, şi Banca Mondială, şi Comisia Europeană, şi FMI, au fost obligate, dată fiind evoluţia crizei în lume, să îşi reevalueze analizele şi să fixeze ţinte. Cert este că ei au fixat ţinte absolut dure care au presupus nişte măsuri pe care le-am luat-amintiţi-vă că anul trecut am luat nişte măsuri extrem de dure, chiar în campania electorală am fost nevoiţi să dăm câteva zile de concediu fără plată. Am făcut-o şi asta putea să ne coste pierderea alegerilor, cine putea să aprecizeze un câştig la 70.000 voturi ? Dar am făcut-o pentru că am considerat că este corect faţă de ţară, să nu sacrificăm interesul acestei ţări pentru un interes politic concret, de alegeri, şi s-a demonstrat că a fost cea mai bună politică. Iată că România astăzi şi-a recâştigat prestigiul internaţional, agenţiile de rating repoziţionează România pe un trend ascendent, organismele internaţionale vorbesc pozitiv de această ţară, ca fiind capabilă să îşi respecte angajamentele şi să fie pe drumul bun. Asta se regăseşte în investiţii străine mai multe, prognozate pentru 2010, şi pe un trend crescător al creşterii economice. Acele măsuri nepopulare puteau să ne coste pierderea alegerilor.

Reporter: În 2010 au fost îngheţate salariile în sectorul public. Credeţi că în 2011 persoanele care lucrează în sectorul public se pot aştepta la o mărire salarială ?

Emil Boc: A fost o decizie pe care am luat-o în 2009 cu PSD la masa guvernului, după analizele efectuate cu organismele internaţionale. Nu a fost o decizie pe care am impus-o singuri. Repet, această decizie a fost luată împreună cu PSD-ul la masă, după ce am analizat toate aceste evoluţii economice, ca premisă pentru consolidarea economică a acestei ţări şi, în măsura în care resursele economice financiare ne vor permite în anii următori, evident că vom vorbi de creşteri salariale.

Reporter: Aveţi în plan un proiect naţional mare de investiţii de la buget ?

Emil Boc: Uitaţi un proiect cu impact social şi economic: proiectul de a construi locuinţe în mediul rural pentru medici, profesori şi ingineri. Un proiect extrem de ambiţios al Guvernului, care rezolvă pe de-o parte o componentă socială, iar pe de altă parte ajută şi la dezvoltarea economică pe orizontală. Spun o problemă socială, pentru că, astăzi, foarte mulţi profesori, medici nu stau să predea la ţară pentru că nu au o casă, o locuinţă. De multe ori este foarte greu să facă naveta de la oraş la ţară şi atunci avem suplinitori mai slab pregătiţi decât titularii şi o calitate mai slabă a actului medical şi a actului educaţional în mediul rural.

Uitaţi-vă la cazul caselor parohiale, Biserica Ortodoxă a avut înţelepciunea şi ştie că dacă îi pui la dispoziţie preotului o casă, evident că va fi mult mai uşor să se stabilizeze acolo. Deci după modelul caselor parohiale pe care le au preoţii, iată că şi noi putem să învăţăm din experienţa Bisericii şi să avem case pe care să le punem la dispoziţia profesorilor, a medicilor, astfel încât să rămână acolo, în mediul rural. Va fi un proiect finanţat de Guvern în parteneriat cu autorităţile locale care vor pune la dispoziţie terenul, iar noi vom găsi resursele financiare astfel încât, prin Ministerul Dezvoltării Regionale, un asemenea proiect să aducă beneficii pentru toată lumea.

Reporter: V-aţi gândit la o sumă care să fie alocată proiectului ?

Emil Boc: Când vom lansa oficial proiectul în guvern, vom veni cu sumele şi datele concrete. Ce pot să spun este că reprezintă o prioritate pentru guvern promovarea acestui proiect al Ministerului Dezvoltării Regionale.

Reporter: Locuinţele vor fi date spre închiriere ?

Emil Boc: Spre închiriere. Eu cred că aş merge pentru a oferi pe gratis, vom vedea dacă se poate sau nu acest lucru, ca medicul, profesorul să stea acolo, la ţară, şi să aibă o locuinţă, pentru a putea avea o calitate mai bună a actului medical şi actului educaţional.

Reporter: Dar şi astăzi se pot găsi case acolo, sunt destule locuinţe care ar putea fi cumpărate de stat.

Emil Boc: Ştiţi cum e, dacă intrăm pe ideea de cumpărare...eu vorbesc de locuinţe noi care au toate dotările de la oraş, iar acum din fondurile europene avem posibilitatea de a realiza şi canalizarea, şi Internetul în mediul rural. Sunt foarte multe sate şi comune care au deja Internet şi vor avea şi în continuare, astfel încât prin noile locuinţe cu standarde de la oraş să poată avea aceleaşi condiţii. Este primul pas pentru asigurarea egalităţii de şanse a copilului de la ţară cu cel de la oraş, pentru a avea acces la servicii performante. Dacă nu ai un medic, până ajungi la oraş poţi, Doamne fereşte, să mori pe drum. Prezenţa medicului acolo este o garanţie în plus că viaţa poate fi salvată mai uşor, iar din perspectiva actului educaţional trebuie să facem tot ce ne stă în putinţă ca la ţară copiii să aibă aceleaşi condiţii şi şanse de a putea avea succes în viaţă la fel ca şi un copil de la oraş. Depinde după aceea de el dacă îşi fructifică sau nu această şansă, noi avem obligaţia ca stat să asigurăm respectarea principiului egalităţii de şanse.

Reporter: Nu numai medicul e important, trebuie să aibă şi medicamente..

Emil Boc: Toate aceste lucruri se continuă pe alt palier cu altă politică. Avem o politică în privinţa medicamentelor compensate şi a altora de la casa de asigurări de sănătate, unde va trebui să ne asigurăm în continuare că medicamentele ajung acolo unde trebuie şi nu în altă parte.

Reporter: Sunt spitale în Bucureşti unde oamenii vin cu medicamentele de acasă.

Emil Boc: Şi asemenea situaţii trebuie să înceteze definitiv.

Reporter: Mă gândesc şi la românii din străinătate. Ei au fost buni cât au trimis bani în ţară, s-a pus problema cât la sută din PIB sunt bani trimişi de ei acasă, v-aţi gândit să le asiguraţi condiţii să vină cu un anume capital în România şi să investească ?

Emil Boc: Există în analiză la guvern, pe baza programului de guvernare, şi un proiect pentru sprijinirea noilor întreprinzători. Nu facem neapărat o distincţie între cei care vin din afară şi cei care sunt autohtoni, trebuie să avem respectarea principiului european al egalităţii de şanse. Eu sunt însă convins că românii vor veni mai repede acasă atunci când aici vor găsi aceleaşi condiţii sau măcar pe aproape cu cele existente în Europa. Chiar să nu fie sută la sută ca în Europa, dar măcar să fie 80% ca în Europa, pentru că faptul de a fi acasă înlocuieşte unele aspecte care nu sunt la fel cu standardele europene. De aceea avem nevoie în primul rând să modernizăm această ţară, iar ceea ce face guvernul astăzi nu face altceva decât să modernizeze România, pentru a o pregăti pentru toţi cei 22 milioane de români, şi sunt sigur că mult mai mulţi vor veni acasă când aici standardele vor fi ridicate, respectul faţă de banul public, respectul administraţiei faţă de cetăţean, egalitatea în faţa legii, o justiţie echidistantă şi mult mai puţin costisitoare, cu o judecată mai rapidă a proceselor, şi cu tratament nebirocratic în raport cu diversele afaceri pe care vrei să le deschizi. Sunt lucruri elementare, iar dacă modernizăm şi infrastructura şi avem performanţe în sistemul educaţional şi de sănătate, fiţi convinşi că românii se vor întoarce acasă.

Reporter: O problemă foarte mare este şpaga.

Emil Boc: Când vorbeam de modernizarea statului, m-am referit inclusiv la asta. Tratament egal în faţa legii, fără privilegii şi fără discriminări. Încă în România mai există foarte multe reminiscenţe ale sistemului fanariot, din nefericire., iar asta depinde de noi. Am reuşit în 20 de ani să creăm instituţii moderne, avem nevoie însă să îi obligăm pe oameni să fie pe măsura instituţiilor democratice create, iar mentalitatea oamenilor nu se schimbă de pe o zi pe alta. Mai sunt încă foarte multe mentalităţi de inspiraţie comunistă, fanariotă, care domină instituţiile publice din România, dar prin aplicarea fermă a legii, fără discriminări, putem schimba aceste mentalităţi.

Reporter: Vroiam să mă refer şi la Agenţia Naţională de Integritate, sunt miniştri care au fost în Cabinetul dvs. şi care acum se află în vizorul ANI, o declaraţie a preşedintelui ANI care spune că are dosare în lucru privind miniştri care sunt acum în Cabinetul dvs, dumneavoastră sunteţi informat, ţinut la curent, primiţi informaţii despre aceste analize ?

Emil Boc: Nu am primit nicio informare şi nici nu am dreptul legal să primesc vreo informare. Este o autoritate independentă a statului care trebuie să îşi facă datoria. Fiecare, cu mânuţa noastră, ne completăm declaraţia de avere, iar ANI este o instituţie abilitată să verifice. Dacă are observaţii, trebuie să o facă independent şi imparţial, indiferent despre cine este vorba.

Reporter: Aveţi curiozitatea să vă uitaţi la membrii Cabinetului, să vedeţi X ce avere are, ca şef direct ?

Emil Boc: Nu sunt eu cel abilitat să verifice averile, eu pornesc de la prezumţia de nevinovăţie şi de bună-credinţă a averii dobândite de către orice ministru, ca de altfel de către orice cetăţean, iar autorităţile abilitate ale statului trebuie să îşi facă datoria. Recunosc că m-am uitat în august anul trecut, când am impus, pentru 2009 scăderea cu 20% a salariului membrilor Guvernului şi am văzut că nu ar fi o problemă dacă le voi tăia cu 20% din salariu la fiecare din membrii Cabinetului.

Reporter: Dumneavoastră aţi reuşit anul trecut să economisiţi ceva, consideraţi că şi în 2010 puteţi să mai economisiţi sau credeţi că este o perioadă de criză în care şi dvs., ca simplu cetăţean al României, simţiţi asta pe propriul cont, pe propriul buzunar ?

Emil Boc: Am un salariu mai mare decât majoritatea românilor şi am reuşit să fac câteva economii în 2009, ţinând cont de salariul pe care-l am, şi împreună cu soţia am reuşit să pun deoparte puţin. Dacă vom putea să facem asta şi în 2010, vom vedea, ca după ce nu voi mai fi în aceste funcţii publice să văd ce voi face cu aceste economii.

Reporter: Dacă ar fi să daţi un sfat românilor, care ar fi zona în care ar trebui să-şi mai restrângă anumite cheltuieli ?

Emil Boc: Culmea ar fi să dau eu sfaturi românilor, cred că fiecare român este şi poate fi propriul lui ministru de Finanţe, deci fiecare casă are un propriu "ministru de Finanţe", că este soţul sau soţia, ei ştiu cel mai bine unde pot să-şi restrângă cheltuielile, unde pot să le extindă, în funcţie de particularităţile familiei, de nevoile pe care le are, de resursele financiare existente. Deci nu mă consider în măsură să dau sfaturi nimănui, eu dau solicitări miniştrilor pentru a elimina risipa şi pentru a respecta cheltuiala banului public. În rest, banul privat trebuie să şi-l chibzuiască fiecare cum crede de cuviinţă.

Reporter: O ultimă întrebare legată de comunicare, au venit critici chiar de la membri PDL care au spus că nu aţi făcut o comunicare eficientă. Consideraţi că au avut dreptate şi trebuie să îmbunătăţiţi comunicarea cu opinia publică ?

Emil Boc: Oricând poate fi loc de mai bine, dar noi cred că ne-am făcut datoria ca şi guvern să informăm opinia publică. Eu nu sunt însă răspunzător de deformările şi de prezentările tendenţioase, eronate, cu multă sau mai puţină rea-credinţă ale unor posturi de televiziune de care nu sunt responsabil, acolo sunt interese private promovate pe propriile criterii, iar eu nu sunt răspunzător de deformările pe care le fac unii sau alţii din cei care merg la unele televiziuni private, ei trebuie să îşi asume răspunderea pentru ceea ce fac acolo şi pentru faptul că nu informează corect opinia publică. Din punctul nostru de vedere, fără a spune că nu există loc de mai bine, vom informa întotodeauna şi la timp corect opinia publică.

Reporter: După şedinţele de guvern dvs. acceptaţi una, două întrebări. Aceea este tribuna unde puteţi sta şi epuiza toate întrebările care vi se aduc, tocmai pentru a clarifica...

Emil Boc: Aţi vrea să rămână şomeri miniştrii şi purtătorii de cuvânt care au şi ei misiunea de a explicita, de a da detalii despre unele acte adoptate în guvern ? Eu abordez temele cele mai importante din guvern şi sunt dublat de miniştri pe teme concrete, după care purtătorul de cuvânt dă alte informaţii necesare pe chestiuni punctuale. Dacă au aş sta să vorbesc cinci ore despre fiecare proiect mai mult sau mai puţin important, practic v-aş plictisi pe dvs. Eu prezint cele mai importante teme, miniştrii şi purtătorul de cuvânt încheie în sinteză aspectele pe care le-am discutat.