Curtea de Apel Suceava va judeca procesul în care Arhiepiscopia Romano-Catolică Bucureşti (ARCB) a cerut revizuirea cazului privind validarea autorizaţiei de construcţiei a clădirii Cathedral Plaza, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis cererea de mutare a dosarului de la Piteşti.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), Secţia de Contencios Administrativ, a dispus în şedinţa din 11 februarie 2010, admiterea cererii de strămutare formulată de Arhiepiscopia Romano-Catolică Bucureşti (ARCB) şi a trimis dosarul de revizuire în cazul "Cathedral Plaza", aflat pe rolul Curţii de Apel Ploieşti către Curtea de Apel Suceava.
"Cererea de revizuire reprezintă calea prin care ARCB cere retractarea deciziei 1025/2009 pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti şi, ca urmare, rejudecarea recursului prin care autorizaţia de construire pentru clădirea autointitulată «Cathedral Plaza» a fost declarată ca fiind legală", se arată într-un comunicat remis agenţiei MEDIAFAX, de către Arhiepiscopie.
Potrivit sursei citate, la începutul săptămânii trecute, Suveranul Pontif Papa Benedict al XVI-lea le-a declarat episcopilor din Bucureşti că este informat despre situaţia actuală a Catedralei Sf. Iosif, "exprimându-şi, din nou, regretul că acest lăcaş de cult este încă în pericol". Sanctitatea Sa a asigurat ARCB de tot sprijinul său în efortul de a salva lăcaşul de cult care zilele acestea aniversează 126 de ani de la consacrare.
Secretarul ARCB, preot Gabriel Popa, speră că mutarea dosarului de revizuire la Curtea de Apel Suceava, să reprezinte un moment de cotitură în drumul pentru obţinerea dreptăţii.
"De 9 ani, cerem autorităţilor să nu permită construirea unui «eco-monstru» (aşa cum îl caracteriza la Vatican ÎPS Ioan Robu), ce pune în grav pericol Catedrala Sf. Iosif, monument istoric naţional şi european, dar şi vieţile bucureştenilor. În anul 2006, în ciuda opoziţiei noastre, a fost obţinută ilegal autorizaţia de construcţie şi a fost demarată construcţia propriu-zisă. În anul 2007, Tribunalul Dolj a hotărât sistarea lucrărilor, iar în februarie 2009 Tribunalul Dâmboviţa a anulat, după săptămâni de analiză, autorizaţia de construcţie. În iunie 2009, din raţiuni necunoscute şi profitând de neimplicarea instituţiilor abilitate, în primul rând a Ministerului Culturii, Curtea de Apel Ploieşti, a decis, în doar câteva ore, împotriva articolului 59 al Legii 422/2001, că autorizaţia de construcţie este legală, creând un precedent periculos pentru toate monumentele istorice din ţara noastră. Faţă de această decizie şi-au exprimat dezacordul Biserica Ortodoxă Română, Biserica Catolică din România, prin toţi episcopii săi, Episcopii catolici din Europa, Biserica Armenească, Academia Română, personalităţi ale vieţii publice din ţară şi străinătate, numeroase asociaţii şi mişcări civice, dar şi mii de bucureşteni, indiferent de religie, care au participat la un marş de solidaritate cu cauza noastră", se arată în comunicatul citat.
La rândul ei, Primăria Municipiului Bucureşti a iniţiat mai multe acţiuni în instanţă, împotriva investitorilor şi dezvoltatorilor imobiliari implicaţi în construcţia Cathedral Plaza, în urma descoperirii unor ilegalităţi privind încălcarea proprietăţii publice a Capitalei, subliniază ARCB.
În 25 iunie 2009, Curtea de Apel Ploieşti a dat câştig de cauză firmei Millenium Building Development, constructorul clădirii de birouri Cathedral Plaza situate în imediata vecinătate a catedralei Sfântul Iosif din Capitală, reprezentanţii companiei solicitând Arhiepiscopiei să-şi asume rezultatul propriului demers.
Astfel, Curtea de Apel Ploieşti a admis recursurile declarate de primarul sectorului 1 din Capitală şi firma Millennium Building Development împotriva deciziei Tribunalului Dâmboviţa privind anularea autorizaţiei de construcţie a complexului de birouri Cathedral Plaza.
După decizia Curţii de Apel, Arhiepiscopia Romano-Catolică Bucureşti a făcut o cerere de revizuire la instanţa din Ploieşti.
În luna septembrie 2009, reprezentanţii Millennium Building Development precizau că Arhiepiscopia Romano-Catolică Bucureşti a creat companiei prejudicii de aproximativ 20 de milioane de euro.