Introducerea taxei fast-food ar putea duce la creşterea, în medie, cu peste 20% a preţului la alimente, dar şi la disponibilizarea a peste 36.000 de salariaţi, respectiv 20% din personalul din industria alimentară, potrivit reprezentanţilor patronatelor.
Preşedintele Romalimenta, Sorin Minea, a declarat, luni, în cadrul unei dezbateri publice privind introducerea taxei fast-food, că preţul alimentelor ar creşte în medie cu peste 20%, dar vor fi produse al căror preţ va fi majorat şi cu mai mult de 30%.
La rândul său, preşedintele Federaţiei din Industria Alimentară, Dragoş Frumosu, a adăugat că introducerea taxei ar putea duce la la disponibilizarea a circa 20% din personalul din industrie, adică peste 36.000 de persoane.
"Suma care se doreşte a fi încasată prin această taxă de către Ministerul Sănătăţii este în jurul a un miliard de euro. În anul 2008, cifra de afaceri a întregii industrii alimentare a fost de 11,3 miliarde de euro, iar în 2009, aceasta a scăzut la 10 miliarde, incluzînd vinul, berea, apele minerale şi importurile. Dacă le-am scădea pe acestea, cifra impozabilă ar fi de circa 8 miliarde de euro", a spus Minea luni, într-o dezbatere publică pe tema taxei fast-food.
El a adăugat că termenul fast-food nu poate fi definit exact, iar taxa va fi una care va afecta întreaga industrie alimentară.
Taxa pe fast-food va fi percepută începând cu luna martie 2010 şi impusă companiilor care produc, importă sau prepară produse tip fast-food, de patiserie-cofetărie, snacksuri, chipsuri, precum şi băuturi răcoritoare, cuantumul contribuţiei urmând să fie stabilit prin negocieri cu firmele respective.
Taxa va fi plătită de toate persoanele juridice care produc, importă sau prepară alimente nerecomandate cu conţinut crescut de sare, grăsimi, zahăr şi cu aditivi alimentari, iar în această categorie vor fi incluse produsele tip fast food, produse de patiserie-cofetărie, snacksuri şi chipsuri, precum şi băuturile răcoritoare, cu excepţia apei plate îmbuteliate sau apei minerale îmbuteliate şi a sucurilor naturale proaspete din fructe şi legume.
Potrivit preşedintelui Romalimenta, toate brânzeturile, smântâna, laptele şi untul au conţinut crescut de sare, precum şi toate produsele din industria cărnii.
Conţinut crescut de zahăr se regăseşte în compoturi, dulceţuri, miere şi o mare parte din fructe.
"Este posibil ca România să deregleze artificial preţul alimentelor printr-o indee pe care Ministerul Sănătăţii o consideră novatoare. Toate taxele înseamnă creşteri de preţuri care vor fi suportate de către populaţie", a mai spus Minea.
Totodată, Dragoş Frumosu a avertizat că majorările de preţuri vor conduce la scăderi ale consumului, ceea ce va avea ca efect reduceri de personal în industria alimentară.
"Se doreşte transformarea României dintr-o ţară producătoare de alimente într-o ţară importatoare", a afirmat Frumosu.
La rândul său, şi Sorin Chelmu, secretar general adjunct în Ministerul Agriculturii, prezent la dezbatere, consideră că noua taxă ar putea avea ca efect majorarea preţului alimentelor.
Lista completă a produselor alimentare considerate nerecomandate din cauza conţinutului crescut de sare, grăsimi, zahăr, precum şi cu aditivi alimentari va fi aprobată prin hotărâre de guvern, conform proiectului de lege care introduce taxa fast-food.
Cuantumul contribuţiei va fi stabilit prin negocieri între Ministerul Sănătăţii şi companii.