Poliţiştii români au confiscat 1,6 tone de droguri, anul trecut, când s-a înregistrat şi cea mai mare captură de supefiante din România, respectiv a fost identificată cantitatea de 1,2 tone de cocaină, în valoare de 40 de milioane de euro, ajunsă în containere la Constanţa din Brazilia.

Comparativ cu anul 2008, cantităţile de droguri confiscate în anul 2009 au crescut cu aproximativ 400 la sută, iar valoarea totală de piaţă a stupefiantelor capturate este de aproximativ 167 de milioane de euro.

În anul 2009, poliţiştii specializaţi în combaterea traficului şi consumului de droguri au constatat 3.124 de infracţiuni şi au cercetat 2.877 de persoane, 401 dintre acestea, în stare de reţinere/arest preventiv.

Au fost destrămate 92 de grupări formate din 560 de persoane (dintre care 284 arestate), pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală.

Ca urmare a activităţilor desfăşurate de poliţiştii de combatere a criminalităţii organizate, sub supravegherea procurorilor, în dosarele penale aflate în lucru la nivelul DIICOT, în cursul anului 2009 au fost întocmite 337 de rechizitorii, prin care au fost trimişi în judecată 875 de inculpaţi, pentru săvârşirea a 1.409 infracţiuni.

Anul trecut au fost confiscate 24.005 comprimate, 1633,95 kilograme de droguri, dintre care 1368,858 kilograme de droguri de mare risc (cocaină, heroină, amfetamine etc.) şi 265,096 kilograme de droguri de risc (cannabis, haşiş, barbiturice etc).

Drogurile reprezintă o problemă complexă, un atac permanent asupra sănătăţii populaţiei care provoacă dezechilibre în funcţionarea normală a societăţii, arată Poliţia Română.

România se află la răscrucea principalelor rute de trafic de droguri între Orient şi Vestul Europei: "ruta balcanică" Turcia – Bulgaria – România – Europa Occidentală, prelungire a "căii africane" Egipt – Iran şi Irak – Turcia, "drumul asiatic" China – Rusia – Ucraina – Republica Moldova – România, "calea Americii de Sud", de unde vine cocaina pe cale maritimă, prin Marea Mediterană şi pe cale aeriană, prin aeroporturi internaţionale.

Cele mai traficate droguri prin România sunt cannabisul, heroina şi comprimatele ecstasy, cocaina ocupând abia poziţia a patra, întrucât este un drog mult mai scump şi mult mai greu de obţinut.

La nivelul naţional, cocaina, produsă din frunzele de coca, este un drog al marilor oraşe. Poliţiştii antidrog au constatat că transportul cocainei se face în peste 90 la sută dintre situaţii prin intermediul unor cărăuşi. În aceste cazuri, cantităţile ce pot fi transportate nu sunt foarte mari (până la 800 de grame), dar frecvenţa ridicată cu care se pot efectua astfel de transporturi devine o problemă pentru formaţiunile antidrog din orice stat.

În ceea ce priveşte heroina, ruta de trafic a acestui drog a rămas stabilă în zona balcanică, ramura nordică incluzând şi România. În acelaşi timp, s-a prefigurat o rută dinspre Ucraina spre Europa de Vest, având ca ţară de tranzit România.

Drogurile uşoare, cu caracter "recreativ", precum haşişul şi cannabisul, sunt printre cele mai traficate/consumate stupefiante. Cannabisul (sau derivatele din acesta, cunoscute sub numele de marijuana şi haşiş) este o substanţă naturală, obţinută dintr-o plantă. De altfel, cannabisul rămâne drogul cel mai căutat, pentru preţul său mic, acesta fiind procurat din culturi ilicite indigene, din floră spontană locală sau, în mai puţine cazuri, pe relaţii externe. Majoritatea cantităţilor de cannabis ajung să fie distribuite şi consumate pe raza celor mai importante centre de învăţământ superior.

Municipiul Bucureşti asimilează cea mai mare parte din cantităţile de droguri traficate şi consumate la nivelul întregii ţări, în special în ceea ce priveşte traficul şi consumul de heroină şi ecstasy.

Producţia, distribuţia şi consumul de amfetamine şi ecstasy rămân o problemă majoră la nivel european cu repercusiuni iminente şi în zona sud-est europeană, o nouă rută fiind organizată prin ţara noastră, dinspre Europa de Vest către Orientul Apropiat şi Orientul Mijlociu.

Ecstasy este un drog psihoactiv sintetic cu proprietăţi stimulente şi halucinogene. Acesta conţine variaţii chimice ale amfetaminei si un halucinogen, cel mai adesea mescalina, şi este utilizat frecvent în combinaţie cu alte droguri. Este clasificat drept amfetamina halucinogenă.

Amfetaminele reprezintă cel mai impur drog existent pe piaţă. Se prezintă sub forma unui praf alb-murdar sau gri.

În ultima perioadă a crescut consumul şi, implicit, traficul de droguri sintetice, în special în rândul tinerilor din marile aglomerări urbane. Potrivit datelor existente, România nu reprezintă o ţară "sursă" pentru aceste droguri (amfetamine, ecstasy, MDMA), ci mai degrabă o ţară de tranzit sau o ţară de destinaţie.

De asemenea, în anul 2009 s-a intensificat comercializarea prin intermediul "magazinelor de vise" a unor amestecuri de plante numite "etnoplant" şi a unor comprimate sau capsule care conţin derivaţi de piperazină, BZP şi TFMPP, care în prezent nu sunt în tabelele prevăzute de lege cu substanţele stupefiante aflate sub control.

Au fost dezvoltate metode specifice pentru identificarea acestora, iar pentru introducerea noilor droguri sub incidenţa Legii 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri şi a Legii 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope, la Ministerul Sănătăţii a fost constituit un grup de lucru din care fac parte şi specialişti ai Poliţiei Române.

În activitatea infracţională referitoare la traficul şi consumul de droguri, poliţiştii au identificat unele tendinţe: implicarea cetăţenilor români în traficul de droguri, inclusiv în străinătate, determinată de obţinerea unor câştiguri rapide şi consistente; cetăţenii români continuă să reprezinte un segment important de cărăuşi ai diferitelor reţele de traficanţi, fiind semnalaţi ca arestaţi în diferite ţări ale lumii; mulţi dintre aceştia au fost recrutaţi în afara graniţelor României, însă există şi în ţară reţele de traficanţi care se ocupă cu recrutarea şi trimiterea cărăuşilor în ţările de origine a drogurilor, destinaţia finală fiind Europa de Vest sau, mai recent, Europa Nordică; implicarea în activităţi de trafic de droguri (de la procurare până la distribuţia stradală) a unor familii, acest tip de infracţionalitate devenind un adevărat mod de viaţă pentru acestea; veniturile obţinute îi vor determina pe traficanţi sau dealeri să se implice activ în activităţi de spălare a banilor; se constată o preocupare a traficanţilor pentru substanţele neclasificate care nu sunt supuse controlului în vederea traficării către zonele de producţie a drogurilor; se menţine pericolul apariţiei de laboratoare clandestine de droguri în cât mai diverse locuri; de precizat că momentan nu nu există elemente care să conducă la ideea că România este o ţară de producţie a drogurilor.

Într-o sinteză a celor mai importante cazuri de droguri rezolvate este indicat cel soluţionat de poliţiştii Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Constanţa - Serviciul Antidrog, care au capturat în luna ianuarie 2009, aproximativ 1.080 de kilograme de cocaină (conform Raportului de constatare tehnico-ştiinţifică întocmit de Laboratorul Central de Analiză şi Profil al Drogurilor) disimulate în două containere sosite în Portul Constanţa, expediate din Brazilia. Poliţiştii au depistat trei persoane. Ca urmare a colaborării cu autorităţile braziliene şi americane, alte opt containere (cu destinaţia Port Constanţa), conţinând cantitatea de 3.800 de kilograme de cocaină, au fost identificate şi capturate în Brazilia.

Un alt caz este operaţiunea "Wind", care a fost realizată în colaborare cu autorităţile maghiare. Poliţiştii antidrog din cadrul Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate a IGPR, împreună cu lucrători vamali, au interceptat în luna mai 2009 cantitatea de aproximativ 200 de kilograme de cocaină introdusă în România prin Portul Constanţa de o grupare formată din cetăţeni români şi maghiari. În urma derulării acţiunilor specifice, împreună cu ofiţeri ai Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Timişoara, au fost arestate cinci persoane. Destinaţia drogurilor era Ungaria.

Operaţiunea "Amsterdam", realizată în colaborare cu autorităţile olandeze, a fost o acţiune întreprinsă de Serviciului Antidrog din cadrul Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate din IGPR, în urma căreia, în luna martie 2009, au fost arestate trei persoane implicate în traficul a 11.245 de comprimate ecstasy. În urma investigaţiilor a reieşit faptul că pastilele erau aduse din Olanda şi urma să fie comercializate pe piaţa românească.

Operaţiunea "Alexander", desfăşurată de BCCO Bucureşti în colaborare cu autorităţile bulgare, s-a soldat arestarea, în luna iulie a anului trecut, a 42 de persoane, dintre care trei cetăţeni bulgari implicaţi în traficul internaţional de droguri de mare risc. Au fost confiscate aproximativ 2,5 kilograme de heroină. Din cercetări a reieşit că drogurile erau procurate din Bulgaria şi Turcia, şi introduse în România în vederea distribuirii în Municipiul Bucureşti.

În cadrul operaţiuni "EGIPT", poliţiştii antodrog au identificat şi arestat, în luna decembrie 2009, 14 persoane, cercetate pentru săvârşirea infracţiunilor de aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat, trafic intern şi internaţional de droguri de mare risc, furt calificat cu consecinţe deosebit de grave, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, efectuarea fără drept a operaţiunilor cu arme şi muniţii, modificarea fără drept a marcajelor de pe arme letale. Datorită activităţilor specifice desfăşurate, poliţiştii au reuşit să recupereze 35 de arme dintre cele sustrase în cursul lunii ianuarie 2009 de la Unitatea Militară din comuna ilfoveană Ciorogârla, precum şi mai multe încărcătoare pentru aceste tipuri de arme.

În cazul "Suceava", poliţiştii antidrog au destructurat, în luna iulie a anului trecut, un grup infracţional organizat, format din 14 membri care au racolat 93 de tineri români (cu vârste cuprinse între 18 şi 27 de ani), pentru transport de droguri de mare risc, pe ruta Turcia – Europa de Vest, Turcia – China sau America de Sud – Vestul Europei, în beneficiul unor reţele internaţionale de traficanţi de droguri. Dintre cărăuşi, 55 au fost arestaţi în diverse ţări precum Italia, Guineea, Belgia, Germania, Olanda, Norvegia, Cehia, Turcia, Venezuela, România, Brazilia, Argentina, Peru, Uruguay, Grecia, Franţa, Irlanda, Spania, Ecuador, Mauriţius şi Elveţia, fiind identificate aproximativ 106 kilograme de heroină/cocaină, transportată prin metoda îngurgitării sau disimulării în bagaje.
 

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Poliţiştii au confiscat anul trecut 1,6 tone de droguri, în valoare de peste 160 de milioane de euro.

Comentarii