Ion Ţiriac a fost recrutat, în 1963, de fosta Securitate "pentru încadrarea informativă a unor sportivi şi delegaţi străini ce vin în România pe linia sportivă şi care sunt suspecţi", însă a fost abanonat de reţea, după trei ani, deoarece era de rea-credinţă şi furniza date fără importanţă.

Ion Ţriac a fost, totodată, urmărit de fosta Securitate, pentru "a i se cunoaşte natura relaţiilor", potrivit CNSAS.

Fostul preşedinte al Comitetului Olimpic Român, Ion Ţiriac, a fost verificat de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) la solicitarea Mirelei Mitrică, înaintată la data de 11 august 2009.

«În baza Notei de Constatare nr. S/DI/I/3191 din data de 19 octombrie 2009, întocmită de către Direcţia de Specialitate, din cadrul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în care se regăsesc următoarele elemente: Ion Ţiriac este titular al dosarului find reţea nr. R 238360 (cotă CNSAS). Domnia sa a fost recrutat la data de 11.07.1963 pentru încadrarea informativă a unor "sportivi şi delegaţi străini ce vin în RPR pe linia sportivă şi care sunt suspecţi". A semnat un Angajament având numele conspirativ "Titi Ionescu"», se arată în adeverinţa emisă de CNSAS, în 21 ianuarie 2010, publicată pe site-ul instituţiei.

CNSAS arată că Direcţia de Specialitate a identificat documente transmise Securităţii de către Ţiriac.

«"Notă informativă", document dactilo, înregistrat în antet pe numele sursei "Titi Ionescu", dată în 11 iulie 1963. "În luna iunie a.c., cu ocazia jocului de Cupă Davis R.P. Română - Africa de Sud, la Bucureşti, au făcut deplasarea jucătorii de tenis A.S. şi G.F. În a doua zi a şederii lor în ţară, sus-numiţii (cunoscându-mă cu ocazia turneelor de tenis anterioare mai bine ca pe colegii mei) m-au rugat să-i conduc în strada Agricultori (...) la tovarăşa M.O., căreia avea să-i înmâneze un pachet din partea unchiului ei (după cum am aflat), jucătorul de tenis C, care este stabilit în străitate. Întrucât persoanele respective nu se puteau înţelege am fost nevoit să fac pe translatorul. Cuvintele ce s-au schimbat au fost simple urări de bine, atât din partea celor ce au venit, cât şi din partea mamei sus-numitei M.O. (...).", se mai arată în actul citat CNSAS.

Documentul face o trecere în revistă a unor deplasări ale lui Ţiriac în străinătate, unde persoane îi solicitau ajutorul în sensul de a aduce în ţară diverse obiecte pentru rude.

"Tot în timpul şederii mele în Anglia am întâlnit pe foştii mei colegi de sport B.N. şi soţia lui, M.N. Cu ocazia discuţiilor purtate am aflat că B.N. e inginer constructor la firma Marks-Spencer, iar soţia lui e profesoară de tenis la un liceu francez din Londra. Am aflat că (după afirmaţiile lor) s-au ţinut de-o parte de orice discuţie publică sau în presă în care să defăimeze ţara noastră. Mi-au mai spus că au fost invitaţi de câteva ori la recepţie la ambasada noastră la Londra. Am fost invitat la ei acasă, însă am refuzat", relata Ţiriac, potrivit CNSAS.

Ţiriac a mai spus despre faptul că a cunoscut la Londra un bărbat care lucra la BBC, dar şi că a întâlnit pe unul dintre fiii "prinţului S.", care a participat la acel turneu de tenis.

O altă notă informativă, tot din 11 iulie 1963, consemnează o declaraţie a lui Ţiriac privind o deplasare la Paris. "În luna mai, la Paris am cunoscut pe inginerul R.I. care, fiind jucător de tenis, era tot timpul pe terenurile unde se desfăşurau competiţii. Din discuţiile cu el am aflat că e dornic să-şi facă concediul anul viitor în ţară la noi", spunea Ţiriac, potrivit actului CNSAS, care consemnează că i s-au dat sticluţe de lac de unghii ce au fost înmânate, la întoarcerea în ţară, mamei inginerului, care locuia în cartierul bucureştean Cotroceni.

"A fost abandonat din reţea la data de 6 decembrie 1966, deoarece de fiecare dată a furnizat materiale fără importanţă, deşi avea posibilităţi (...). Dat fiind faptul că agentul «Ionescu Titi» în colaborarea sa cu organele noastre a dat dovadă de rea-voinţă, propunem abandonarea agentului «Ionescu Titi» şi predarea dosarului personal la Serviciul «C». Domnul Ţiriac Ioan este titular şi al dosarului fond informativ nr. I 160088 (cotă CNSAS), perioada 1962-1969. Domnia sa a fost urmărit "în vederea cunoaşterii naturii legăturilor (din străinătate) şi cu rudele din partea soţiei aflate în RFG. A avut numele conspirativ de urmărit «Tănase»", mai notează CNSAS.

În procesul-verbal al şedinţei Colegiului CNSAS, din data de 14 ianuarie 2010, se notează faptul că "elementele prezentate nu se circumscriu prevederilor art. 2 lit a şi b din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea 293/2008, astfel domnului Ţiriac Ioan, fiul lui Ion şi Ecaterina, născut la data de 9 mai 1939 în Braşov, judeţul Braşov, nu i se poate atribui calitatea de lucrător/colaborator al Securităţii".

Adeverinţa CNSAS poate fi contestată la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti, de către orice persoană interesată, în termen de 30 de zile de la data publicării pe pagina de internet a Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.

Până la transmiterea acestei ştiri, omul de afaceri Ion Ţiriac nu a putut fi contactat.
 

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Adeverinţă de necolaborare pentru Ţiriac, recrutat, dar şi urmărit de Securitate.

Comentarii