Aproximativ 50 de sindicalişti din chimie şi petrochimie afiliaţi la "Cartel Alfa" au pichetat, joi, pentru a patra zi consecutiv, sediul Ministerului Finanţelor, cerând prelungirea şomajului tehnic.
Sindicaliştii au spus că nu mai cred în promisiuni, referindu-se la anunţul premierului Emil Boc de miercuri seara privind prelungirea şomajului tehnic începând din luna februarie.
"Promisiuni au fost făcute de-a lungul celor 20 de ani, noi nu mai credem şi, până nu vedem ordonanţa de urgenţă pe masa noastră, nu ne oprim din proteste. Vom continua pichetările la Ministerul Finanţelor şi săptămâna viitoare", a declarat, joi, preşedintele "Cartel Alfa" Bucureşti, Mircea Dumitriu.
În timpul protestului de la sediul Ministerului Finanţelor sindicaliştii au spus poezii în cor şi au strigat "Aş pleca acasă, foamea nu mă lasă", "Forţa de muncă, unde să se ducă".
Premierul Emil Boc a anunţat, miercuri, după discuţiile cu sindicatele şi patronatele, că Guvernul va aproba la începutul lunii februarie un proiect de lege care va reglementa şomajul tehnic ca modalitate de bază pentru protejarea angajaţilor, cu începere de la 1 februarie 2010, după sistemul aplicat anul trecut.
Preşedintele "Cartel Alfa", Bogdan Hossu, a declarat, miercuri, că protestele nu vor fi suspendate decât în momentul în care Guvernul va aproba actul normativ privind şomajul tehnic, explicând că promisiuni au mai existat, iar acum aşteaptă dovezi.
"Protestele nu se suspendă până când Guvernul nu adoptă ordonanţa de promovare a legii şomajului tehnic, promisiuni avem şi am mai avut, însă acum, Guvernul trebuie să dovedească că aplică ce promite", a spus Hossu.
Sindicatele şi patronatele au cerut ca, până la începutul lunii februarie, să fie aprobată o ordonanţă de urgenţă privind susţinerea şomajului tehnic, ca protecţie pentru angajaţii care urmează a fi disponibilizaţi.
Liderul "Cartel Alfa", Bogdan Hossu, a declarat recent că, în 2009 - când această măsură privind şomajul tehnic a fost pusă în aplicare astfel încât un angajat era trimis în şomaj tehnic maximum trei luni, timp în care angajatorul îi plătea un salariu de 75%, iar statul nu încasa impozite pe venit şi plătea în contul salariatului CAS - costurile au fost de 300 de milioane de lei şi aproximativ un milion de persoane au beneficiat de această măsură.
Hossu a arătat că dacă jumătate din cei un milion de angajaţi ar fi fost trimişi în şomaj permanent, la nivelul întregii ţări s-ar fi ajuns la cifra de 1,3 milioane de şomeri.
Potrivit liderul sindical, în 2010, costurile statului cu şomajul permanent ar fi de aproximativ 500 de milioane de lei, ceea ce înseamnă că efortul financiar dn partea statului ar fi mai mic dacă s-ar aplica şomajul tehnic şi ar fi păstrată şi relaţia dintre angajaţi şi angajator.
Potrivit patronatelor, în 2010 nu sunt semne de ieşire din criză, iar industria are mult de suferit. În 2009, în industrie s-au pierdut 365.000 de locuri de muncă, aceasta fiind o cifră record pentru România.
"Vom avea în plus, de la 1 februarie, 200.000 de şomeri şi trebuie să existe un sistem de susţinere", mai susţinea Hossu.