Guvernul discută diferite variante de introducere a normativelor de personal în administraţie, precum impunerea unei norme obligatorii de angajaţi, prin care vor fi disponibilizate circa 13.000 persoane, sau interdicţia de a utiliza fonduri destinate echilibrării bugetelor la cheltuieli de personal.

Una dintre variantele analizate este stabilirea unui normativ de personal care să fie impus prin lege pentru aparatul de specialitate al primarului şi consiliului judeţean, structuri care să fie obligate ca în maximum 30 zile să aprobe noi organigrame şi să efectueze procedurile de disponibilizare a personalului, au declarat agenţiei MEDIAFAX surse ministeriale.

Potrivit surselor citate, în această variantă personalul din învăţământ şi asistenţă socială nu ar fi afectat, deoarece este salarizat pe baza standardelor de cost finanţate de la bugetul de stat, iar numărul de angajaţi din serviciile publice de interes local ar urma să fie aprobat de Guvern la propunerea consiliilor judeţene şi/sau prefecţilor.

Această variantă poate determina reduceri de personal la nivelul aparatelor de specialitate de aproximativ 13.000 persoane, dintre care 5.262 persoane la nivelul comunelor, 1.995 persoane la nivelul oraşelor, 4.778 persoane în municipii şi sectoare, 378 persoane în consilii judeţene şi 393 persoane în Primăria municipiului Bucureşti.

"Este însă o măsură criticabilă din punct de vedere politic şi social, deoarece se bazează pe calcule matematice, autorităţile locale şi sindicatele s-ar îndrepta împotriva Guvernului, iar eventuale litigii în justiţie declanşate ca urmare a disponibilizărilor de către sindicate sau autorităţi locale vor avea ca titluar Guvernul. În plus, autorităţile locale vor tergiversa aplicarea procedurilor şi vor externaliza activităţile, iar cheltuielile de personal se vor transforma astfel în cheltuieli cu bunuri şi servicii sau transferuri între unităţi", au arătat sursele citate.

Executivul ia în calcul şi faptul că prevederea conform căreia consiliile judeţene şi/sau prefecţii să transmită spre aprobare Guvernului propuneri de personal din instituţiile de interes local încalcă principiul autonomiei locale, dar şi permite tergiversări continue din partea acestora.

"Practic, consiliile judeţene pot amâna sine-die adoptarea unor asemenea hotărâri", au spus sursele citate.

O altă variantă analizată la nivelul Guvernului este introducerea interdicţiei de a utiliza un anumit procent din fondurile de echilibrare pentru cheltuieli de personal.

În prezent, aproximativ 30% din fondurile de echilibrare sunt utilizate pentru acoperirea cheltuielilor de personal.

"Aplicarea acestei variante presupune aprobarea unei liste de activităţi realizate obligatoriu prin aparatele de specialitate, astfel încât personalul să nu fie transferat sau externalizat, iar autorităţile locale fiind nevoite să restructureze personalul din subordine. Măsura se va aplica tuturor unităţilor administrative indiferent dacă utilizează sau nu fondurile de echilibrare pentru acoperirea cheltuielilor de personal, acestea fiind obligate să se retructureze", au explicat sursele.

Potrivit acestora, varianta prezintă avantajul că eventuale litigii în justiţie declanşate de către sindicate sau personalul disponibilizat modifică titularul de la Guvern la angajatorul din administraţia publică locală şi ar fi o măsură greu de contestat de autorităţile locale, având în vedere "necesitatea asigurării de resurse financiare pentru investiţii, în vederea relansării economiei".

Ponderea fondurilor care poate fi alocată pentru cheltuieli de personal, bunuri şi servicii va fi calculată în funcţie de gradul de colectare a veniturilor proprii, media utilizării fondurilor de echilibrare pentru costuri de personal în ultimii trei ani şi nivelul cheltuielilor de capital în bugetul local.

Ultima variantă analizată de Guvern este reducerea fondurilor de echilibrare cu procentul de depăşire a numărului de personal recomandat. Astfel, din sumele de echilibrare va fi reţinut un procent ce reprezintă raportul de depăşire a unui normativ recomandat, iar suma reţinută se poate realoca pentru echilibrarea bugetelor la unităţile care "se conformează" recomandărilor sau poate fi virată la bugetul de stat.

"Măsura se bazează pe conformarea voluntară a primarilor şi preşedinţilor de consilii judeţene, neîncălcând autonomia locală şi permiţând diminuarea cheltuielilor cu personalul, deoarece marea majoritate a unităţilor nu îşi permit să piardă fondurile de echilibrare. Eventualele litigii vor avea ca titular administraţia locală, nu Guvernul, dar reducerile de personal nu vor fi imediate", au arătat sursele.

Federaţia Naţională a Sindicatelor din Administraţie (FNSA) a anunţat, vineri, că membrii săi vor începe acţiunile de protest, care vor debuta în 2 februarie cu o grevă de avertisment de două ore şi vor culmina, în 12 februarie, cu o grevă generală pe termen nelimitat în administraţia publică.

Federaţia şi asociaţiile consiliilor judeţene, municipiilor, oraşelor, comunelor şi secretarilor au transmis, joi, o scrisoare deschisă premierului Emil Boc, în care arătau că resping proiectul de lege care prevede disponibilizări în administraţie.

Aproximativ 17.000 de angajaţi din administraţia locală ar putea fi disponibilizaţi în acest an, iar primii concediaţi vor fi cei cu vârstă de pensionare şi cei fără copii, indică un proiect de lege care limitează numărul funcţionarilor din primării şi consilii în funcţie de numărul de locuitori.
 

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Guvernul analizează variante de concedieri în administraţie-norme obligatorii sau limitarea banilor.

Comentarii