Mircea Băsescu a respins, miercuri, acuzaţiile aduse de presa din Taiwan privind implicarea sa într-un presupus caz de trafic de muniţie, fratele şefului statului spunând că ziariştii români care au preluat informaţia sunt "jalnici" şi "mai jos decât fetele din Mamaia".
El a precizat, pentru MEDIAFAX, că pe site-ul mysinchew.com a apărut, miercuri, un articol intitulat "Taiwan denies arms smuggling report (Taiwanul neagă informaţiile privind traficul de arme, n.r.)", în care se menţionează că acuzaţiile care i-au fost aduse lui Mircea Băsescu nu au nicio bază.
Mircea Băsescu susţine că dacă în campania electorală ar fi putut înţelege rostul unor asemenea atacuri, în condiţiile în care fratele său candida la Preşedinţie, acum nu-şi mai explică apariţia acestor acuzaţii.
Fratele preşedintelui a criticat apoi jurnaliştii care au preluat materialul din presa taiwaneză şi le-a cerut să se documenteze mai bine.
"Sunteţi jalnici. Sunteţi mai jos decât fetele din Mamaia. Citiţi ziarele din Taiwan şi vedeţi ce scrie acolo despre acest subiect", a spus Mircea Băsescu.
Ministerul Apărării din Taiwan a anunţat că va demara acţiuni judiciare în cazul în care afirmaţiile presei locale privind un presupus caz de trafic de armament vechi către Angola prin intermediul familiei preşedintelui României se dovedesc adevărate, relatează Taiwan News, în pagina electronică.
Revista Next din Taiwan a relatat că fratele preşedintelui român Traian Băsescu, Mircea Băsescu, este suspectat de reambalarea unei cantităţi de muniţie veche taiwaneză, destinată distrugerii în Bulgaria, şi de vânzarea acesteia către Angola. Peste 8.000 de tone de grenade, mine şi alte tipuri de muniţie veche urmau să fie distruse, din care românii au achiziţionat 1.884 de tone, înaintea alegerilor prezidenţiale de anul trecut, potrivit Next.
Ministerul taiwanez al Apărării va solicita informaţii din partea companiei Explomo, cu sediul în Singapore, care a câştigat contractul de distrugere a muniţiei, a declarat Wang Kuo-pin, diectorul Centrului de Achiziţii din cadrul Biroului pentru Armament al Ministerului Apărării.
Dacă informaţiile publicate se vor dovedi adevărate, ministerul va face demersurile judiciare necesare, a adăugat Wang. În primul rând va anula contractul, iar ulterior va solicita rambursarea taxelor şi garanţiei depozitelor stipulate în contract şi va înainta o cerere de compensare. Posibilitatea unui fals va fi, de asemenea, investigată, a continuat acesta.
Oficialul a subliniat că ministerul este foarte precaut în privinţa plănuirii şi supervizării manipulării muniţiei vechi. "Avem un plan detaliat şi sofisticat de monitorizare a contractelor privind distrugerea muniţiei învechite", a declarat Wang Kuo-wu, director responsabil de armament în cadrul Ministerului taiwanez al Apărării.
"În termeni de formă şi documentare, nu ar trebui să existe probleme sau lipsuri în contracte. Dacă există dovezi concrete privind încălcarea contractului nostru, vom iniţia o acţiune judiciară împotriva firmelor contractante", adaugă Wang, citat de site-ul Taiwan News.
Potrivit oficialului citat, Ministerul taiwanez al Apărării va solicita asistenţă din partea unor firme de notari pentru a se stabili în ce măsură a fost respectat contractul. Pentru a se evita revânzarea muniţiei învechite, Wang a declarat că au fost luate măsuri pentru monitorizarea executării contractului, firma Explomo fiind obligată să furnizeze un certificat care să ateste distrugerea muniţiei în Bulgaria.
Oficiali militari taiwanezi s-au deplasat, în mai, în Bulgaria, pentru a superviza executarea contractului, care a fost finalizat în august, potrivit lui Wang.
Compania bulgară Maxam, care s-a ocupat de distrugerea muniţiei, a fost nevoită să furnizeze o listă zilnică cu muniţia distrusă, însoţită de fotografii. Ministerul a solicitat, de asemenea, unui număr de două companii, una taiwaneză şi una străină, să furnizeze rapoarte lunare despre manipularea muniţiei.
Pe de altă parte, publicaţia Straits Times preia, în ediţia online, o ştire AFP care citează un purtător de cuvânt al Ministerului taiwanez al Apărării, Yu Sy-tue, care a declarat că "relatarea are la bază speculaţii şi nu există dovezi pentru susţinerea acestor afirmaţii".
Potrivit articolului publicat de revista Next, Mircea Băsescu ar fi ajutat la redirecţionarea armelor către grupări din Africa şi Orientul Mijlociu acuzate de terorism. Armele ar fi ajuns la mişcarea Hezbollah din Liban şi la Frontul Eliberării Enclavei Cabinda din Angola.
Presa română a relatat în vara lui 2009 despre presupusa implicare a fratelui preşedintelui într-un transport de muniţie pentru delaborare. La vremea respectivă, ziaristul Sorin Roşca Stănescu a afirmat, pe site-ul personal, că fratele şefului statului, Mircea Băsescu, ar fi fost implicat într-o afacere de trafic de explozibil alături de o persoană pe nume Bakri Imad Abdul Reda, suspectată de legături cu organizaţii teroriste şi aflată în vizorul Interpol.
"Fratele preşedintelui României a participat la o operaţiune ultrasecretă de trafic internaţional cu mari cantităţi de explozibil. Cinci vapoare sosite din Thailanda au fost ancorate în portul Constanţa. Operaţiunea a fost dirijată de Mircea Băsescu, fratele preşedintelui României. Încărcătura consta în substanţe explozive şi muniţie. Deşi uriaşă, cantitatea exactă nu este cunoscută de autor. Destinaţia finală, conform contractului încheiat de partea tailandeză cu Romarm SA, aparţinând Ministerului Industriilor, era UM Băbeni din judeţul Vâlcea. Acolo, explozibilii şi muniţia, în loc să fie distruşi, au fost reambalaţi. În scurt timp a avut loc exportarea acestora, fiind utilizat drept intermediar şi cărăuş SC Romagro Cereal SRL. Operatiunea s-a realizat tot pe cale maritimă, fiind asigurată din nou de Mircea Băsescu", a scris jurnalistul Sorin Roşca Stănescu pe site-ul său.
Fratele şefului statului, Mircea Băsescu, a negat implicarea în comerţul cu arme sau cu explozibili şi susţine că "povestea însăilată" de Sorin Roşca Stănescu nu are nicio legătură cu activitatea pe care el o desfăşoară în portul Constanţa în calitate de manager al unei societăţi comerciale.
Ulterior, Cornel Purcărea, care fusese şef al societăţii Romagro a susţinut că această firmă nu are nicio implicare în importul de muniţie. Firma care a obţinut contractul este Oxo Network, administrată de acelaşi Cornel Purcărea. Omul de afaceri declara la sfârşitul lui august, pentru MEDIAFAX, că "această societate (Oxo, n.red.) a obţinut un contract extern pentru muniţie care urma să fie delaborată", referindu-se la contractul companiei cu firma MAXAM Bulgaria privind importul unei cantităţi de muniţie din Taiwan.
Potrivit lui Purcărea, transporturile au început după data de 20 februarie 2009. "Au fost 105 containere care au însumat 1.883 de tone brute şi 1.630 de tone de muniţie", a spus Purcărea, adăugând că este vorba despre "muniţie NATO adusă din Taiwan pentru delaborare". Tot atunci, Purcărea a spus că nu a făcut afaceri cu Mircea Băsescu ci doar i-a cerut acestuia să-i recomande "pe cineva" pentru descărcare şi depozitare. Presa a relatat ulterior că firma care l-ar fi ajutat pe Cornel Purcărea a fost Ice Age, o firmă în care acţionar era Raluca Băsescu, fiica lui Mircea Băsescu. Potrivit EvZ din 12 septembrie 2009, aceasta s-a retras din acţionariatul societăţii.
Comisia de Apărare din Parlament a făcut mai multe audieri în acest caz. Preşedintele Comisiei pentru apărare a Camerei Deputaţilor, Costică Canacheu (PDL), a declarat, la 14 octombrie, că raportul preliminar în cazul Băbeni arată că operaţiunea comercială în acest caz s-a desfăşurat legal, iar ce a apărut în presă despre fratele preşedintelui Băsescu a fost "o manipulare".