Întreţinerea infrastructurii feroviare, aflată în administrarea CFR SA, va fi finanţată şi de la bugetul de stat, nu doar din veniturile proprii ale companiei, atrase prin colectarea taxei de utilizarea a infrastructurii (TUI).
"Pentru asigurarea unei concurenţe viabile între sistemul de transport feroviar şi cel rutier, este necesar a menţine la acelaşi nivel tarifele de utilizare a infrastructurii percepute de la operatorii de transport feroviar, iar diferenţa faţă de cel real să fie susţinută de la bugetul de stat ca subvenţie socială feroviară", se arată în nota de fundamentare a unui proiect de lege elaborat de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii.
Astfel, dacă Parlamentul va adopta legea, CFR SA va primi de la bugetul de stat diferenţa dintre veniturile încasate din aplicarea TUI şi costurile de administrare, întreţinere şi reparaţie a infrastructurii.
Prin urmare, CFR SA ar urma să primească în acest an 1,06 miliarde de lei, în 2011 încă 1,13 miliarde de lei, în 2012 circa 1,21 miliarde de lei, în 2013 aproximativ 1,3 miliarde de lei), iar în 2014 1,39 miliarde de lei.
În caz contrar, CFR SA va introduce noi restricţii de viteză şi vor apărea noi puncte periculoase, ceea ce va conduce la creşterea timpilor de mers şi întârzieri.
"Un alt argument foarte important în susţinerea acestei modificări este acela că, în urma punerii în funcţiune a tronsoanelor de cale ferată modernizate de pe Coridorul IV paneuropean, viteza de circulaţie a crescut de la 120 km/h la 160 km/h, iar parametrii tehnici impun o verificare şi întreţinere mult mai exigentă", se precizează în proiectul de act normativ.
În documentul citat se arată că sumele necesare întreţinerii tronsoanelor deja modernizate şi a celor care urmează a fi reabilitate sunt "foarte mari", iar CFR SA trebuie să facă dovada ca dispune de sumele necesare mentenanţei timp de cinci ani de la data punerii în funcţiune a secţiunilor de cale ferată.
"În conformitate cu prevederile UE, România şi CFR SA trebuie să facă dovada asigurării resurselor financiare pentru mentenanţă cel puţin 5 ani de la data punerii în funcţiune a tronsoanelor respective, după care se face un audit al obiectivului respectiv, inclusiv a vitezei de circulaţie şi există riscul ca România să fie obligată să plătească contravaloarea lucrărilor de modernizare din cauza neasigurării vitezei de bază, adică 160 km/h", potrivit proiectului de lege.
Nivelul veniturilor CFR SA a scăzut din 2004 până în prezent, deoarece TUI pentru transportul de călători a crescut cu doar 2–3%, de la 2,4 euro/tren/km la 9 lei/tren/km, deşi costurile (cu materialele, energia, lucrările de reparaţii, etc) au avansat cu 28%. Preţul biletelor a fost majorat cu 64,5%.
Aceeaşi situaţie este şi la TUI pentru transportul de marfă, care a crescut cu 2-3%, de la 3,6 euro/tren/km la 14 lei/tren/km, în timp ce tarifele practicate de operatori au urcat cu 43%.
TUI are o pondere de 33% în costurile de operare ale transportatorilor de călători şi de 37% la marfă.
În cazul CFR SA, TUI reprezintă principala sursă de venit şi are o pondere de 66%, veniturile bugetare având o pondere de 4%.
La sfârşitul anului 2007, 38% din lungimea totală a liniilor de cale ferată erau scadente la reparaţii (5.148 de km), 17,81% din poduri şi podeţe au durata de viaţă expirată (18.170 de unităţi) şi 60,53% sunt scadente la reparaţii (10.998 de poduri).
Astfel, în 2007 s-au produs, la instalaţiile de semnalizare, electrificare şi centralizare, în special din cauze tehnice, 19.509 deranjamente, care au avut ca efect întârzierea a 4.512 trenuri, cu 51.117 minute.
Potrivit unui document al MTI obţinut de MEDIAFAX în noiembrie 2009, CFR SA nu a efectuat în perioada 2008-2009 reparaţii capitale la niciun kilometru de cale ferată.
Cifra de afaceri a CFR SA a scăzut în primele zece luni ale anului trecut cu 7,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, de la 946,68 milioane lei la 881,75 milioane lei, iar compania are datorii de 2,51 miliarde lei.