CMR apreciază că alocarea a 3,6% din PIB ar plasa România pe ultimul loc în UE în privinţa finanţării sistemului de sănătate, iar pentru că în trimestrul IV din 2009 banii au venit din credite de angajament, Sănătatea va avea în 2010 un buget de doar 2,6%, ce acoperă cheltuielile până în iulie.
Colegiul Medicilor din România (CMR) îşi manifestă îngrijorarea faţă de situaţia în care va fi pus sistemul de sănătate din România prin finanţarea preconizată prin proiectul legii bugetului, supus dezbaterii Parlamentului.
"Alocarea a 3,6% din PIB plasează România pe ultimul loc în cadrul statelor membre UE în ceea ce priveşte finanţarea sistemului de sănătate. Aceasta în condiţiile în care absolut toate rapoartele interne şi externe atrag atenţia asupra necesităţii unei infuzii masive de capital în acest sistem. Mai mult, datorită faptului că ultimul trimestru al anului 2009 a fost finantat prin credite angajament din bugetul anului 2010, în realitate finanţarea sistemului este cu o suma echivalentă a 2,3 - 2,6% din PIB, ceea ce va face ca această sumă să acopere cheltuielile minime până la 1 iulie 2010", se arată într-un comunicat de joi al CMR.
În opinia conducerii CMR, este falsă justificarea că bugetul este de criză pentru că România este în perioadă de criză. CMR susţine că toate ţările din Uniunea Europeană au trecut sau trec printr-o perioadă de criză, iar strategia care şi-a dovedit eficienţa a fost aceea a unor bugete mari pentru sănătate, educaţie şi cercetare.
"Nu înţelegem de ce procentul din PIB a putut să crească în filosofia bugetară a celorlalte ţări şi nu poate să crească în România. Dacă se vorbeşte despre criză, atunci nu trecuie să se uite faptul, dovedit ştiinţific, că într-o asemenea perioadă morbiditatea prin diferite afecţiuni creşte şi, în consecinţă, nevoia de servicii medicale creşte", a declarat preşedintele Colegiului Medicilor din România, Vasile Astărăstoae.
Colegiul Medicilor din România solicita reanalizarea repartiţiilor bugetare pe diferite sectoare şi alocarea pentru Sănătate a 7-8% din PIB.
Potrivit CMR, aceste sume pot fi realocate de la celelalte ministere, prin plata de către respectivele instituţii a contribuţiei la Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) a persoanelor din aceste sectoare care, prin legi speciale, sunt considerate asigurate fără a plăti sumele aferente la FNUASS. De asemenea, ajutoarele sociale pot fi redirijate către Sănătate sub forma unor servicii medicale.
"Consideram că, dacă există voinţă politică şi dacă se respectă Constituţia României, care prevede în mod expres că statul ocroteşte dreptul la sănătate, atunci se pot găsi şi soluţii de a se acorda fonduri necesare supravieţuirii unui sistem esenţial pentru funcţionarea societăţii", a adaugat profesorul Astărăstoae.
De asemenea, CMR apreciază că sumele insuficiente alocate prin proiectul de buget vor conduce în mod concret la scăderea calităţii serviciilor medicale şi la punerea în pericol a siguranţei pacienţilor.
"De aceea, acest demers se bucură de susţinerea Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România (COPAC), care reprezintă interesele a peste 3,5 milioane de cetăţeni. Suplimentarea bugetului alocat Sănătăţii este vitală pentru supravieţuirea pacienţilor cu afecţiuni cronice din România", a declarat Cezar Irimia, preşedintele COPAC, citat în comunicatul de presă al Colegiului Medicilor din România.
Comisiile parlamentare de sănătate au avizat, miercuri, bugetul alocat Ministerului Sănătăţii pe anul 2010, cu amendamentul vizând creşterea acestuia de la 3,6% la 4% din PIB.
Potrivit proiectului de buget, Ministerul Sănătăţii va avea în 2010 un buget de 4.147.455.000 de lei, în creştere faţă de 2009, când execuţia preliminată indică un nivel de 3.874.589.000 lei.