Cseke Attila a declarat, marţi, după avizarea favorabilă pentru funcţia de ministru al Sănătăţii, că 2010 va fi un an foarte greu şi că este posibil să fie aplicate măsuri nepopulare, dar că va milita ca bugetul sănătăţii pentru anul viitor să fie cel puţin egal cu cel din 2009, adică 3,6% din PIB.

Cseke Attila a primit aviz favorabil, marţi, pentru ocuparea funcţiei de ministru al Sănătăţii, toţi membrii Comisiilor parlamentare de specialitate votând "pentru".

După aflarea rezultatului, el a spus că este o onoare să fie votat în unanimitate şi că votul îi onorează, dar îl şi obligă.

"Va fi un an foarte greu, poate va fi nevoie să luăm nişte măsuri nepopulare. Voi milita pentru ca bugetul pe 2010 să fie cel puţin egal cu cel din 2009, respectiv 3,6% din PIB", a spus Cseke Attila.

Acesta a precizat că urmează să instituie măsuri şi proceduri pentru ca cetăţeanul să simtă că sistemul este alături de el şi că dacă nu ar fi avut încredere în el, nu ar fi acceptat această funcţie.

"Sunt oameni în sistem pe care mă pot baza, sunt profesionişti şi voi încheia un parteneriat cu lumea medicală, cu cetăţeanul şi cu asiguratul, cu Colegiul Farmaciştilor, al medicilor, comisiile de specialitate din Parlament şi lumea universitară", a spus Cseke Attila.

În legătură cu bugetul, acesta a arătat că trebuie să găsească un procedeu, un sistem de măsuri pentru ca acţiunea de colectare la fondul asigurărilor să fie mai bună, în condiţiile în care, în prezent, există multe categorii derogate de la plata acestora.

"Este o inadvertenţă în sistem, în condiţiile în care există cinci milioane de plătitori la fondul de asigurări de sănătate şi peste 10 milioane de neasiguraţi care primesc servicii. Există multe categorii de la plata acesteia, trebuie revizuită lista lor şi nu mă refer la elevi sau studenţi care nu au venituri, la pensionari pentru care plăteşte Ministerul Muncii sau la categoriile pentru care plăteşte Autoritatea pentru persoane cu handicap", a precizat Cseke Attila.

Potrivit acestuia, primele trei obiective avute în vedere ar fi găsirea unor resurse financiare necesare funcţionărrii actului medical, dar şi de resurse financiare pentru dezvoltarea infrastructurii.

De asemenea, Cseke Attial a arătat că militează pentru un contract între fiecare asigurat şi casa de asigurări de sănătate, pentru că este nevoie de un pachet minim de servicii medicale, pentru introducerea cardului naţional de sănătate, care reprezintă un mijloc de debirocratizare a sistemului pentru că astfel, oamenii nu vor mai avea nevoie de adeverinţe care să atestae că sunt plătitori de asigurări, pe acest docuemnt urmând să se găsească toate datele privind dovada calităţii de asigurat, dar şi istoricul bolilor şi al tratamentelor.

În timpul audierii sale în faţa comisiilor de specialitate, Cseke Attila a spus că este dispus să continue proiectele bune începute de predecesorii săi, făcând referire la Eugen Nicolăescu, şi proiectul privind construirea spitalelor regionale.

"Nu voi concepe să rămână vreun leu necheltuit pentru investiţii", a declarat Cseke Attila, care a adăugat că o atenţie deosebită o va acorda programelor naţionale de screening, de prevenire a îmbolnăvirilor, făcând referire la cele care vizează cancerul de col uterin, mamar, de colon şi de prostată.

Potrivit lui Cseke Attila, aceste programe trebuie să fie cât mai accesibile,, motiv pentru care se va aloca o sumă importantă prevenţiei.

Un alt proiect început de Nicolăescu şi de Bazac pe care l-ar continua este cel care vizează dotarea unităţilor prespitaliceşti, a mai spus Cseke Attila.

Întrebat ce anume l-a încurajat să accepte această funcţie, având în vedere problemele din sistem, Cseke Attila a răspuns că a avut ca exemplu doi miniştrii propuşi de UDMR, unul dintre ei, Hajdu Gabor, fiind, după cum are informaţii, unul dintre cei mai buni miniştrii.

România a avut la Sănătate, în intervalul 1989-2009, 19 miniştri, dintre care doi interimari, de aproape patru ori mai mulţi decât au fost înregistraţi între 1972 şi 1989, când au existat cinci şefi la Ministerul Sănătăţii, ultimul fiind Constantin Dăscălescu.

Primul nominalizat după Revoluţia din 1989 a fost Dan Enăchescu. Au urmat Mircea Maiorescu, Bogdan Marinescu, Iulian Mincu (care a avut şi cel mai lung mandat), Daniela Bartoş, Ştefan Drăgulescu, Ioan Bruckner, Francisc Baranyi, Valeriu Stoica (interimar), Hajdu Gabor, Daniela Bartoş, Mircea Beuran, Ionel Blănculescu (interimar), Ovidiu Brînzan, Mircea Cinteză, Eugen Nicolăescu, Ion Bazac, Adriean Videanu (interimar), Cseke Attila fiind ultimul propus pentru acest portofoliu.

Cseke Attila este al treilea ministru al Sănătăţii propus de UDMR, după Francisc Baranyi (aprilie-iunie 1998, schimbat după două luni de mandat pentru că a colaborat cu Securitatea) şi Hajdu Gabor (iunie 1998 - decembrie 2000).

Cu excepţia interimarilor (care nu au fost medici), a lui Hajdu Gabor (de profesie jurist), a economistului Eugen Nicolăescu şi a ultimului nominalizat Cseke Atilla (jurist), frâiele Sănătăţii au fost date în grija doctorilor.

 

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Cseke Attila: 2010 va fi un an foarte greu, vor fi şi măsuri nepopulare.

Comentarii