Campania pentru turul doi al alegerilor prezidenţiale a fost una murdară, prin excelenţă, lipsită de creativitate şi imaginaţie, dar interesantă prin jocul tactic şi strategic al protagoniştilor şi staff-urilor lor, care s-au adaptat - mai mult sau mai puţin bine - situaţiilor apărute.

Din punct de vedere al evenimentelor cu impact major, campania pentru turul secund al alegerilor prezidenţiale a început joi, 26 noiembrie, cu publicarea în presă a unui filmuleţ în care Traian Băsescu apare lovind peste faţă, cu pumnul, un copil, la un miting electoral desfăşurat în 2004, la Ploieşti, şi s-a încheiat exact peste o săptămână, tot joi, cu confruntarea – singura, de altfel, dintre Traian Băsescu şi Mircea Geoană.

Pe parcursul acestei săptămâni de campanie, cei doi candidaţi şi-au consolidat temele specifice de campanie.

Temele lui Traian Băsescu: Mogulii, anticomunismul, sforarii PSD

Traian Băsescu şi-a consolidat temele definitorii, atacurile sale în ceea ce priveşte mogulii sau rechinii Vântu, Voiculescu, Patriciu, comunistul Iliescu şi sforarii Hrebenciuc şi Vanghelie devenind mai numeroase, dar şi închegate.

Conceptul său de campanie a vizat un atac la persoană împotriva lui Mircea Geoană, pe care a încercat să îl discrediteze, numindu-l un om slab, o marionetă ghidată, pe de o parte de moguli, pe de alta de sforari, şi avându-l în spate pe Ion Iliescu, care reprezintă trecutul comunist al PSD.

O temă distinctă în economia campaniei lui Băsescu a constituit-o atacul împotriva lui Geoană legat de vizita "subterană" a acestuia la Moscova. Băsescu şi-a acuzat contracandidatul că a încercat să cumperere, la Moscova, susţinerea factorilor de influenţă din România, suscitând astfel un vechi, dar încă actual complex pe care societatea românească îl are despre capitala Rusiei.

Temele lui Mircea Geoană: Guvern Iohannis, stabilitate politică, unitate

Campania lui Mircea Geoană a fost conturată în jurul proiectului acestuia "O singură Românie".

Geoană a reiterat faptul că, dacă va fi ales, România va avea până de Crăciun un Guvern, condus de primarul Sibiului, Klaus Iohannis, ceea ce va reda ţării stabilitatea politică. Această temă, pozitivă în esenţă, a avut şi reversul, unul negativ, de atac la Traian Băsescu, care se face vinovat de instabilitatea politică şi de faptul că România nu are un Guvern stabil.

Un punct aparte al campaniei lui Mircea Geoană l-a constituit politica de alianţe pe care acesta a desfăşurat-o cu succes, în susţinerea temelor sale privind "Unitatea" şi "O singură Românie".

Geoană şi-a atras, astfel, susţinerea lui Crin Antonescu şi a PNL, dar şi susţinerea UDMR, a minorităţilor naţionale reprezentate în Parlament, respectiv a tuturor partidelor cu reprezentare parlamentară, în afara PDL. Geoană şi-a asigurat, de asemenea, şi susţinerea PRM şi PNG.

Tot de politica de alianţe ţine şi "Parteneriatul pentru Timişoara", semnat de Geoană, Antonescu, Iohannis şi primarul Timişoarei, Ciuhandu, o reeditare, la nivel micro, a "Contractului cu România", produsul de imagine central cu care CDR a câştigat alegerile în 1996, împotriva PSD.

Teme comune: Vântu şi anticomunismul

Prin referirile şi raportările la persoana sa, dar şi prin implicarea sa prin declaraţiile date media în această campanie electorală, se poate aprecia că "Sorin Ovidiu Vântu" a constituit o temă aparte.

Dacă Traian Băsescu l-a atacat constant pe Vântu, numindu-l "mogul", "rechin" şi "ticălos", Mircea Geoană s-a menţinut, într-o primă fază, într-un registru neutru, evitând să facă referiri la Vântu. În cele din urmă, după negări, Geoană s-a văzut nevoit să recunoască public că s-a întâlnit cu acesta. Singura referire a lui Geoană la Vântu a fost într-un interviu dat Gazetei Sporturilor, în care îl cataloghează pe omul de afaceri drept "malefic" şi "turbulent" şi spunând că nu-i este pe plac.

O temă speculată de ambii candidaţi a constuit-o anticomunismul, raportarea la aceasta fiind însă fundamental diferită.

Astfel, semnarea "Parteneriatului pentru Timişoara" a fost un prilej pentru ca susţinătorii lui Geoană, Crin Antonescu şi Gheorghe Ciuhandu, să-l atace pe Băsescu, afirmând că, dacă se aplica punctul 8 al Proclamaţiei de la Timişoara, Băsescu ar fi ieşit din politucă şi că cine votează cu Băsescu votează pentru comunism.

Pe de altă parte, Băsescu i-a acuzat pe Geoană, Antonescu şi Iohannis de aroganţă pentru că au mers la Timişoara şi s-au raportat la simboluri ale Revoluţiei, lezând sensibilităţi. Băsescu l-a adus în discuţie pe Ion Iliescu şi a făcut apel la trecutul comunist al acestuia, apreciind că Iliescu se află în spatele acţiunilor lui Geoană.

Această temă a suscitat chiar manifestaţii de stradă, în Timişoara, Braşov, Cluj, Constanţa, Suceava, Târgovişte şi în Bucureşti organizându-se proteste anti-PSD şi anti-Geoană. Social-democraţii au apreciat însă că aceste proteste au fost organizate de PDL, fiind fără legătură cu tema în sine.

Filmuleţul - temă neasumată, dar folosită de PSD şi de adversarii lui Băsescu în campanie

Campania electorală pentru turul secund a fost deschisă de publicarea, în media, a unui filmuleţ în care Traian Băsescu apare lovind un copil, la un miting electoral din 2004, desfăşurat la Ploieşti.

Reacţia primară a lui Băsescu, atunci când a văzut prima dată filmul, la Realitatea Tv - "Nu-mi amintesc incidentul, nu ştiu dacă nu i-a vorbit urât femeii" - a fost vehement criticată, veridicitatea filmului trecând deja în plan secund.

Un rol aparte în episodul filmuleţului l-a jucat "mogulul" Dinu Patricu, care relatase incidentul cu o seară înaintea publicării şi care a apărut şi ulterior difuzării, tot la Realitatea Tv, unde a spus că ştia că înregistrarea există şi că Băsescu a lovit copilul de două ori, prima dată în plex.

Traian Băsescu a ieşit public, în aceeaşi seară, într-o conferinţă de presă, şi a spus că niciodată nu a lovit sau bătut un copil în viaţa sa, precizând, în plus, că nu şi-a lovit nici soţia, el apreciind că s-a mers prea departe cu campania murdară.

Băsescu a arătat, în zilele următoare, că fimul a fost trucat în străinătate şi a cerut expertiza INEC. Printr-o ieşire publică, asemănătoare celei din 2004, când a plâns efectiv, Băsescu l-a asociat pe Patriciu cu publicarea filmului trucat, adresându-i-se acestuia public, cu voce tremurândă: "Să-ţi fie ruşine, Dinu Patriciu!".

Campania "murdară" a mai înregistrat, în afară de film, un alt aspect, dat de faptul că, tot joi seară, ziarul Curentul a publicat pe site un document atribuit SRI privind discuţii Iliescu-Geoană-Năstase, impactul acesteia fiind însă minor în comparaţie cu cel al filmului.

Elementul de noutate a fost că în campanie a intervenit şi soţia lui Traian Băsescu, Maria Băsescu, care a cerut public ca Mircea Dinescu să prezinte scuze pentru că a spus că soţul său ar fi lovit-o şi a făcut referire şi la apariţia imaginilor cu Traian Băsescu lovind un copil, asociindu-l acestora pe Mircea Geoană.

Lupta pentru MAI

O altă temă distinctă a campaniei a constituit-o lupta pentru MAI, Curtea de Apel decizând suspendarea decretului prin care Dan Nica a fost înlocuit cu Vasile Blaga la conducerea ministerului.

Lupta pentru MAI a condus, până în prezent, la căderea a trei miniştri PSD – Gabriel Oprea ( trecut în zona PDL), Liviu Dragnea, Dan Nica, dar şi la căderea Guvernului Boc.

Nica a făcut, în timpul campaniei, două plângeri penale împotriva lui Blaga pentru abuz în serviciu şi uzurparea de calităţi oficiale, în timp ce PSD a apreciat că actele emise de MAI de la numirea lui Blaga drept ilegale

Băsescu a intervenit personal în ceea ce priveşte această temă de campanie, precizând că, dacă suspendarea numirii lui Blaga a vizat să nu existe ministru la alegeri, atunci acest lucru s-a reuşit. Băsescu a arătat, ulterior, în legătură cu acest subiect, că nu mai sunt articole în Constituţie pentru ceea ce se întâmplă în România.

Apelative

Apelativele pe care şi le-au adresat combatanţii au constituit o premieră chiar şi pentru un limbaj de campanie electorală tensionată.

Antonescu l-a acuzat pe Băsescu de faptul că are o "atitudine de boschetar", întruât nu a dat mâna cu Ion Iliescu şi Emil Constantinescu la parada de 1 Decembrie.

Băsescu l-a numit, printr-o trimitere la opera lui Caragiale, "mangafaua" pe Ion Iliescu, iar pe Geoană l-a comparat cu Nae Caţavencu.

La rândul său, Iliescu a spus că Băsescu este un om coleric, impulsiv, cu ieşiri necontrolate.

Cel care a folosit cel mai dur apelativ a fost democrat-liberalul Radu Berceanu, care l-a numit pe Geoană "porc mincinos".

Atmosfera din PSD

În plină campanie, când energiile PSD erau concentrate pe adversari, Adrian Năstase, destul de puţin vizibil în campanie, a anunţat că este pregătit să fie preşedintele PSD, după ce Mircea Geoană va deveni şef al statului. Anunţul lui Năstase nu a determinat niciun fel de reacţii din partea colegilor de partid, nici de susţinere, nici de respingere.

Marian Vanghelie, destul de vizibil în perioada premergătoare turului unu, a fost absent în campania pentru turul doi, însă numele său a fost vehiculat frecvent de adversarii lui Geoană.

Măsura confruntărilor în PSD a fost dată mai degrabă de informaţiile legate de împărţirea portofoliilor în viitorul Guvern Iohannis, detaliile devenite publice fiind lansate de susţinători ai unuia sau altuia dintre "ministeriabili".

Confruntarea. "Glonţul de argint"

În singura confruntare directă din campanie, Traian Băsescu este cel care a avut "glonţul de argint", folosind ca argument vizita nocturnă a contracandidatului social-democrat la mult blamatul Vântu, vizită despre care, surpriză, relatase şi presa, cu tot cu poze, cu câteva ore înaintea dezbaterii televizate. Actualul preşedinte şi-a pus în dificultate adversarul, forţându-l să confirme că, miercuri noaptea, cu o zi înaintea confruntării, s-a întâlnit cu Vântu, la acesta acasă.

Faptul că Mircea Geoană nu a fost pregătit cu un răspuns adecvat, cu ajutorul căruia să iasă din capcană sau cel puţin să trimită în derizoriu această temă reprezintă o problemă ce nu ţine doar de staff-ul de campanie al candidatului.

În condiţiile în care Băsescu l-a demonizat constant pe Vântu (în cadrul unei teme predilecte a campaniei sale) şi l-a prezentat pe Geoană drept o "marionetă" în mâna unor "moguli" ca Vântu (în cadrul altei teme distincte a campaniei), confirmarea unei întâlniri cu acesta, în plină campanie, reprezintă legitimarea discursului lui Traian Băsescu şi o lovitură de imagine asupra lui Mircea Geoană şi a discursului său.

Rămâne de văzut dacă jurământul cu mâna pe Biblie al candidatului Geoană că nu le-a promis avantaje materiale lui Vântu, Patriciu sau Voiculescu, va contrabalansa recunoaşterea întâlnirii cu Vântu.

Un alt aspect care a contat foarte mult în economia confruntării a fost faptul că Geoană a recunoscut, public, într-o dezbatere finală, cu o audienţă extrem de mare, că s-a întâlnit cu Vântu, în condiţiile în care a negat vehement, în declaraţiile sale publice, întâlnirile cu acesta.

Declaraţia lui Sorin Ovidiu Vântu, care a precizat, după confruntare, că este prieten cu Mircea Geoană de patru ani şi că liderul PSD a venit la el acasă să se relaxeze nu este în favoarea lui Geoană, chiar dacă omul de afaceri a precizat că s-a întâlnit în 2004 cu Băsescu şi au vorbit de sprijin pentru prezidenţiale.

La episodul jurământului pe Biblie, Traian Băsescu a jurat că nu a lovit "cu pumnul" copilul de la mitingul din 2004, nici în plex, nici peste faţă, existând astfel dubii că nu a putut jura ceea ce i s-a cerut, respectiv dacă a lovit, pur şi simplu, acel copil.

Concluzii

Traian Băsescu a apelat la emoţia primară a alegătorului, uzând demonizarea excesivă, atacurile la moguli şi rechini care vor să-l înlocuiască, la Preşedinţie, în folos propriu, cu o marionetă. Conceptul său de imagine a fost "Eu şi românii împotriva tuturor, a politicienilor corupţi, a sforarilor, a grupurilor de interese, a mogulilor".

Mircea Geoană a sperat să câştige folosind un mesaj bazat pe teme precum stabilitate politică, unitate, un nou Guvern, condus de Iohannis, locuri de muncă. Conceptul său de imagine a fost "Vreau şi garantez o singură Românie, unită. Terminăm cu scandalul, cu instabilitatea politică". Geoană nu şi-a putut atinge scopul în ceea ce priveşte etichetarea campaniei sale ca pozitivă, dat fiind că a fost asimilat indirect cu episoade precum filmul cu Băsescu lovind un copil, dar şi cu intervenţiile televizate ale "mogulilor" Vântu şi Patriciu. Reacţiile slabe la atacurile lui Traian Băsescu au fost un minus pentru candidatul social-democrat la Preşedinţie.
 

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Campania pentru turul doi al prezidenţialelor - miză mai mare, arsenal mai dur.

Comentarii