Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoPreşedintele Traian Băsescu a declarat, duminică seară, după anunţarea rezultatelor exit-poll-urilor care îl dau câştigător al primului tur al prezidenţialelor, că referendumul pentru Parlament unicameral şi reducerea numărului de parlamentari a fost validat, prezenţa fiind de peste 50%.
Şeful statului a menţionat că la această oră statisticile indică faptul că peste 50% dintre români au votat la referendum.
El a spus că Parlamentul va trebui ca, imediat după validarea rezultatului scrutinului, să convoace de urgenţă Comisia pentru revuzuirea Constituţiei.
Prezenţa la urne, la nivel naţional, pentru referendum era, la ora 19.00, de 46,84% din cetăţenii cu drept de vot. Pentru validarea referendumului este necesară o prezenţă de peste 50%.
Alegătorii au fost chemaţi să răspundă la două întrebări: "Sunteţi de acord cu trecerea la un Parlament unicameral?" şi "Sunteţi de acord cu reducerea numărului de parlamentari la maximum 300 de persoane?".
Astfel, pentru ca opinia majorităţii alegătorilor să fie luată în considerare şi referendumul să fie validat de către Curtea Constituţională trebuie să se prezinte la urne şi voteze în cadrul referendumului un număr de 9.173.699 persoane din cei 18.347.397 alegători înscrişi în listele electorale.
După ce primeşte de la Biroul Electoral Central rezultatele centralizate la nivel naţional, Curtea Constituţională prezintă Parlamentului un raport cu privire la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional şi confirmă rezultatele acestuia.
Potrivit Legii privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, Curtea Constituţională publică rezultatul referendumului în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi în presă.
Reducerea numărului de parlamentari la maximum 300 de persoane presupune modificarea ulterioară, de către Parlament, a Legii 35/2008 privind alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului.
În cazul propunerii de trecere de la Parlament bicameral, cum este în prezent, la Parlament unicameral, aceasta nu poate deveni obligatorie indiferent dacă pragul de voturi favorabile este atins, deoarece vizează modificarea Constituţiei, pentru care este prevăzută o altfel de procedură.
Pentru modificarea Constituţiei trebuie să fie organizat un "referendum naţional pentru revizuirea Constituţiei", consultarea populară care are loc duminică, 22 noiembrie, fiind doar un "referendum naţional referitor la probleme de interes naţional".
Potrivit legii, în România, suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative şi prin referendum, iar referendumul naţional constituie forma şi mijlocul de consultare directă şi de exprimare a voinţei suverane a poporului român.
Legea fundamentală prevede că revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată doar de preşedintele României la propunerea Guvernului, de cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor sau al senatorilor, precum şi de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot.
Cetăţenii care iniţiază revizuirea Constituţiei trebuie să provină din cel puţin jumătate din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe sau în municipiul Bucureşti trebuie să fie înregistrate cel puţin 20.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.
Proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat, cu o majoritate de cel puţin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere.
Dacă prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, hotărăsc cu votul a cel puţin trei pătrimi din numărul deputaţilor şi senatorilor.
Modificarea legii fundamentale este definitivă numai după aprobarea ei prin referendum naţional pentru revizuirea Constituţiei, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire.
În cazul referendumului privind revizuirea Constituţiei, obiectul şi data referendumului naţional se stabilesc prin lege.
