Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoRomânii sunt aşteptaţi, duminică, 22 noiembrie, la urne, să-şi aleagă preşedintele dintre cei doisprezece candidaţi înscrişi în cursa pentru un mandat de cinci ani la Cotroceni.
Este pentru a doua oară când şeful statului este ales pentru un mandat de cinci ani.
Patru dintre candidaţi sunt din partea unor partide parlamentare - Mircea Geoană (Alianţa politică PSD+PC), Traian Băsescu (PDL), George Crin Laurenţiu Antonescu (PNL) şi Kelemen Hunor (UDMR),
Alţi patru candidaţi reprezintă partide neparlamentare - Corneliu Vadim Tudor (PRM), George Becali (PNG-CD), Oviul Cristian Iane (Partidul Ecologist Român), Constantin Rotaru (Partidul Alianţa Socialistă) şi Remus Florinel Cernea (Partidul Verde).
Pe buletinele de vot vor figura, de asemenea, şi trei candidaţi independenţi - Sorin Mircea Oprescu, Gheorghe Eduard Manole şi Constatin Ninel Potârcă.
Ordinea candidaţilor pe buletinele de vot a fost stabilită prin tragere la sorţi, Crin Antonescu (PNL) ocupând prima poziţie, urmat de Mircea Geoană (Alianţa politică PSD+PC), Kelemen Hunor (UDMR) şi Traian Băsescu (PDL).
Cei patru candidaţi ai partidelor parlamentare sunt urmaţi, potrivit legii, de independenţi şi de reprezentanţii partidelor neparlamentare.
Potrivit tragerii la sorţi, ordinea acestora este Sorin Oprescu (independent), George Becali (PNG-CD), Cristian Iane (Partidul Ecologist Român), Gheorghe Eduard Manole (independent), Corneliu Vadim Tudor (PRM), Remus Florinel Cernea (Partidul Verde), Constatin Ninel Potârcă (independent) şi Constantin Rotaru (Partidul Alianţa Socialistă).
Preşedintele este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.
Legea 370/2004 pentru alegerea preşedintelui României prevede că va fi declarat ales candidatul care va întruni, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente.
În cazul în care niciunul dintre candidaţi nu va întruni această majoritate, va fi organizat al doilea tur de scrutin, la care vor participa primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur. Confirmarea acestui număr se face de către Curtea Constituţională, în termen de 24 de ore de la primirea proceselor-verbale, prin aducerea la cunoştinţă publică a numelor celor doi candidaţi care vor participa la cel de-al doilea tur de scrutin şi a zilei votării.
Al doilea tur de scrutin are loc în condiţiile prevăzute de Constituţie, la două săptămâni de la primul tur de scrutin, în aceleaşi secţii de votare şi circumscripţii electorale, conducerea operaţiunilor electorale fiind făcută de către aceleaşi birouri electorale şi pe baza aceloraşi liste de alegători de la primul tur.
În urma celui de-al doilea tur de scrutin va fi declarat ales candidatul care va obţine cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.
Biroul Electoral Central centralizează rezultatele alegerilor, constată candidatul ales şi prezintă Curţii Constituţionale documentaţia necesară validării mandatului de preşedinte al României.
BEC poate dispune renumărarea voturilor într-o secţie de votare sau refacerea centralizării voturilor şi a rezultatului alegerilor, în situaţia în care constată că au fost comise erori sau există neconcordanţe între datele consemnate în procesele-verbale.
Curtea Constituţională poate anula alegerile în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului.
Cererea de anulare a alegerilor poate fi făcută de partidele şi candidaţii care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării, iar soluţionarea acesteia de către Curtea Constituţională se face până la data prevăzută de lege pentru aducerea la cunoştinţă publică a rezultatului alegerilor.
Curtea poate dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor.
Curtea Constituţională veghează la respectarea în întreaga ţară a prevederilor Legii pentru alegerea preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului.
Instanţa constituţională validează rezultatul fiecărui tur de scrutin, asigură publicarea rezultatului alegerilor în mass-media şi în Monitorul Oficial al României, Partea I, pentru fiecare tur de scrutin şi validează rezultatul alegerilor pentru preşedintele ales.
Actul de validare se întocmeşte în trei exemplare, dintre care unul rămâne la Curtea Constituţională, unul se prezintă Parlamentului pentru depunerea jurământului, iar al treilea se înmânează candidatului ales.
Candidatul a cărui alegere a fost validată depune jurământul de credinţă în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului.
Mandatul preşedintelui României se exercită de la data depunerii jurământului, iar preşedintele în exerciţiu îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de către preşedintele nou ales.
Potrivit Constituţiei, nicio persoană nu poate îndeplini funcţia de preşedinte al României decât pentru cel mult două mandate, care pot fi şi succesive.
În timpul mandatului, preşedintele României nu poate fi membru al niciunui partid politic şi nu poate îndeplini nicio altă funcţie publică sau privată.
