Românii din străinătate vor avea la dispoziţie 600.000 de buletine de vot pentru alegerile prezidenţiale şi câte 600.000 pentru fiecare dintre cele două întrebări de la referendum, ei putându-şi exprima dreptul de vot pe baza unui document de identitate valabil, într-una dintre cele 294 de secţii.
Votul în străinătate pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale şi pentru referendum va începe la ora 7.00, ora locală a fiecărei ţări, şi se va desfăşura până la ora 21.00, în 294 de secţii de vot, unde au fost distribuite 600.000 de buletine de vot pentru alegerea preşedintelui şi câte 600.000 de buletine pentru fiecare dintre cele două întrebări de la referendum.
Conform MAE, în Spania vor fi trimise 155.200 de buletine pentru alegerile prezidenţiale şi tot atâtea pentru fiecare din cele două întrebări de la referendum (în total, pentru alegeri şi referendum 465.600 de buletine). În Italia vor fi trimise în total 502.800 de buletine de vot, dintre care 167.600 pentru alegerile prezidenţiale. În SUA vor fi transmise 44.076 de buletine de vot pentru alegeri şi un număr identic pentru fiecare dintre cele două întrebări de la referendum.
În Rusia vor fi transmise 550 de buletine de vot pentru alegerile prezidenţiale (în total, cu buletinele pentru referendum, 1.650), iar în China 500 (în total 1.500). În Republica Moldova vor exista în total 156.000 de buletine de vot (câte 52.000 de buletine pentru prezidenţiale, respectiv pentru fiecare dintre cele două întrebări de la referendum). În Portugalia vor fi trimise 5.200 de buletine de vot, respectiv 10.400 pentru referendum.
În Grecia, numărul de buletine de vot pentru prezidenţiale va fi de 25.600, în Germania de 11.200, iar în Franţa vor fi trimise 20.200 de buletine. Românii din Canada care doresc să voteze la alegerile prezidenţiale vor avea la dispoziţie 12.800 de buletine de vot. În Austria vor fi trimise pentru alegerile pentru preşedinte 7.200 de buletine, în Ungaria - 11.500, iar în Marea Britanie - 14.000. Românii din Ucraina vor avea doar 275 de buletine de vot pentru alegerile prezidenţiale, în timp ce în Belgia vor fi trimise pentru scrutinul prezidenţial 9.200 de buletine de vot, iar în Cipru 20.000. MAE va trimite în Elveţia 2.800 de buletine de vot pentru românii care votează la alegerile prezidenţiale, 2.000 în Egipt, 500 în Danemarca şi 1.200 în Cehia. Tot atâtea buletine de vot vor fi pentru fiecare dintre cele două întrebări de la referendum.
Cetăţenii români aflaţi la momentul votului în străinătate vor putea vota pe baza unui act de identitate valabil - carte de identitate sau paşaport de orice fel. MAE a anunţat că la acest scrutin se poate vota pe baza titlului de călătorie şi a avertizat cetăţenii să verifice din timp valabilitatea documentelor de identitate.
Scrutinele se vor desfăşura la data de 22 noiembrie, între orele 7.00 - 21.00, ora locală a fiecărei ţări. Pe uşa secţiei de votare se vor afişa orele între care se desfăşoară procesul de votare.
Românii din Noua Zeelandă vor fi primii care vor putea vota, la secţia deschisă la Auckland. Aceasta, având în vedere decalajul orar, se va deschide, potrivit orei României, sâmbătă seară. Ultimele birouri de vot vor fi deschise pe coasta de vest a SUA, duminică după-amiază, urnele fiind închise luni dimineaţă.
Românii din Statele Unite vor putea vota în 28 de secţii de votare la alegerile prezidenţiale, patru dintre acestea urmând să fie deschise la Chicago, în timp ce în toată Canada vor funcţiona patru secţii, iar în Australia, trei. Nunărul secţiilor de votare deschise în SUA va fi cu 9 mai mare comparativ cu alegerile europarlamentare.
Potrivit MAE, câte o secţie de votare va fi deschisă în ţări precum: Albania, Algeria, Angola, Argentina, Armenia, Azebaidjan, Belarus, Bosnia şi Herzegovina, Columbia, Croaţia, Cuba, Danemarca, Etiopia, Filipine, Finlanda, Georgia, India, Indonezia, Iordania, Irak, Iran, Irlanda, Japonia, Kazahstan, Kuweit, Liban, Libia, Lituania, Luxemburg, Macedonia, Malaezia, Malta, Maroc, Mexic, Muntenegru, Norvegia, Peru, Polonia, Qatar, Coreea de Sud, Coreea de Nord, San Marino, Senegal, Singapore, Slovacia, Slovenia, Sri Lanka, Sudan, Thailanda, Tunisia, Turkmenistan, Uruguay, Uzbekistan, Venezuela, Zimbabwe şi Noua Zeelandă.
Câte două secţii de votare vor fi deschise în Africa de Sud, Arabia Sudită, Brazilia, Bulgaria, Cehia, Chile, Elveţia, Emiratele Arabe Unite, Nigeria, Olanda, Pakistan, Serbia, Siria, Suedia, Vietnam şi Kosovo.
Trei secţii de votare vor fi organizate în Australia, Austria, Cipru, Egipt, China, Portugalia, Rusia, Turcia, Ucraina, Ungaria şi Afganistan.
Patru secţii de votare vor fi deschise în Belgia, dintre care două la Bruxelles, şi tot patru vor fi în Canada.
În Germania vor fi cinci secţii de votare, organizate la Berlin, Hamburg, Bonn, Munchen şi Stuttgart.
În Grecia vor fi şase secţii de votare, dintre care două la Atena şi câte una la Salonic, Larissa, Scala-Laconia şi Pyrgos.
În Marea Britanie vor fi opt secţii de votare, dintre care trei la Londra şi câte una în Canterbury, Cardiff, Leeds, Birmingham şi Glasgow. În Franţa, românii vor avea la dispoziţie 9 secţii de votare.
În ceea ce priveşte cele 55 de secţii de votare din Italia, acestea vor funcţiona la Roma (5 secţii), Latina, Viterbo, Marcelina, Ladispoli, Terni, Pescara, Regio Calabria, Cosenza, Olbia-Sardegna, Ancona, Napoli, Bari, Catania, Milano, Piacenza, Asti, Lodi, Novara, Rimini, Livorno, Grosetto, Fermo, Torino, Genova, Treviso, Padova, Trento, Trieste, Bologna, Florenţa, Brescia, Cuneo, Vicenza, Como, Bergamo, Varese, Sondrio, Lecco, Udine, Pordenone, Verona, Veneţia, Alessandria, Arezzo, Perugia, Acilia, Fontenova, Guidonia, Ivrea şi Sezze.
În Republica Moldova vor fi deschise 4 secţii de votare la Chişinău şi câte o secţie la Orhei, Nisporeni, Ungheni, Bălţi, Cahul, Giurgiuleşti, Anenii Noi, Căuşeni şi Soroca.
În Spania, vor fi deschise câte două secţii de votare la Madrid şi Castellon de la Plana şi câte o secţie la Bilbao, Ciudad Real, Roquetas De Mar, Almeria, Barcelona, Alcazar De San Juan, Santiago De Compostela, Cuenca, Guadalajara, Toledo, Badajos, Girona, Cordoba, Granada, Huesca, Albacete, Zaragoza, Sevilla, Alcara De Henares, Coslada, Valencia, Torrejon De Ardoz, Las Palmas De Gran Canaria, Palma De Mallorca, Alicante, Taragona, Gijon, Lerida, Lepe, Getafe, Murcia, Malaga, Logrono şi Burgos.
În SUA se va vota în Washington, Atlanta, Charlotte, Hollywood, Dallas, Houston, Norfolk, Niles, Minneapolis, Cleveland, Larose, New York, Philadelphia, Boston, Bridgeport, Los Angeles, Seattle, Portland, San Francisco, Sacramento, Orange County, Las Vegas, Phoenix, Chicago (patru secţii) şi Detroit.
Pe baza estimărilor misiunilor şi a prezenţei la vot la scrutinele anterioare, au fost trimise 600.000 buletine de vot pentru secţiile de vot din străinătate pentru alegerile prezidenţiale şi câte 600.000 de buletine de vot pentru fiecare dintre cele două întrebări ale referendumului naţional (un buletin pentru fiecare întrebare), în total 1.800.000 de buletine de vot pentru alegerile prezidenţiale şi referendum.
Ministerul Afacerilor Externe, care organizează votul pentru românii din străinătate, a explicat în detaliu procedura de vot.
De altfel, MAE a lansat o campanie de informare în ceea ce priveşte desfăşurarea alegerilor de la 22 noiembrie. Campania a început prin inaugurarea secţiunii dedicate alegerilor prezidenţiale pe site-ul MAE, la 9 octombrie.
MAE a realizat în colaborare cu AEP şi a difuzat "Ghidului alegătorului român din străinătate" pentru cetăţenii români de peste hotare şi distribuirea gratuită a acestuia. De asemenea, MAE a trimis solicitări de colaborarea către mass-media din România şi din străinătate pentru promovarea de informaţii referitoare la procesul de vot şi a colaborat cu TAROM, Poliţia de Frontieră, aeroportul Băneasa şi aeroportul Otopeni pentru răspândirea materialelor de campanie.
MAE a popularizat pe Facebook şi Twitter informaţiile despre alegeri.
În ceea ce priveşte cheltuielile suportate de MAE, ministrul interimar de Externe, Cătălin Predoiu, declara la 12 octombrie că suma alocată Ministerului de Externe pentru organizarea alegerilor în străinătate este de 3,7 milioane de lei. Ulterior, bugetul MAE a fost suplimentat cu 190.000 de lei pentru organizarea alegerilor.
Potrivit statisticilor cu prezenţa la vot la alegerile anterioare, la scrutinul prezidenţial din 2000, prezenţa la vot a românilor din străinătate a fost de 33.169 de persoane la primul tur şi de 16.331 în turul al doilea. La alegerile prezidenţiale din 2004, prezenţa la vot în afara ţării a fost de 40.869 de persoane la primul tur şi 40.149 în turul al doilea.
Prezenţa record la urne pentru românii din afara ţării s-a înregistrat la referendumul pentru demiterea preşedintelui, din mai 2007, când au votat 75.027 cetăţeni la 186 de secţii de votare organizate cu această ocazie.
(21 nov 2009, 22:59:47