Pensiile în România sunt foarte mici în ciuda contribuţiilor mari ale salariaţilor, rata de acoperire a pensiei din salariu fiind de doar 38 %, din cauza diminuării drastice a numărului de angajaţi şi a creşterii celui de pensionari, a declarat luni, vicepreşedintele CNS "Cartel Alfa", Petru Dandea.
Petru Dandea a declarat, luni, la lansarea unui raport privind şansele de redresare a ratei de dependenţă în sistemul public de pensii, realizat în parteneriat cu Academia de Advocacy, că pensia medie în România este de aproximativ 620 de lei, valoare foarte mică comparativ cu nivelul contribuţiei plătite de angajaţi. El a explicat că aceasta este de 30 %, în condiţiile în care în alte state europene nu depăşeşte 20 %.
Vicepreşedintele "Cartel Alfa" a precizat că înainte de 1990 erau patru salariaţi la un pensionar, ceea ce permitea ca nivelul pensiilor să fie de 60% din ultimul salariu.
"Astăzi, rata de acoperire a pensiei din salariu este de 38%. Ar trebui să creştem numărul de contribuabili, iar noua lege îşi propune acest lucru", a mai spus Dandea.
De altfel, raportul întocmit în urma unor audieri publice a relevat că majoritatea celor audiaţi a susţinut necesitatea reformării Legii 19/2000 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, în special în ceea ce priveşte eliminarea pensiilor speciale şi necesitatea adoptării unor măsuri care să contribuie la asigurarea viabilităţii sistemului pe termen lung şi a unui nivel al pensiei care să asigure o valoare a punctului de pensie de cel puţin 45% din salariul mediu brut pe economie.
Pe de altă parte, au existat multe nemulţumiri privind egalizarea şi creşterea vârstei de pensionare la 65 de ani.
"Egalizarea vârstei de pensionare pentru femei şi bărbaţi este o problemă complexă care ar trebui să facă obiectul unor dezbateri la care să participe reprezentante ale diferitelor categorii profesionale, pentru adoptarea unor decizii de larg consens", se arată în raport.
Petru Dandea a precizat că vârsta de 65 de ani este mult prea mare pentru România, întrucât speranţa de viaţă este cu circa zece ani mai mică decât în Uniunea Europeană.
În opinia sa, stabilirea vârstei de pensionare trebuie să fie corelată cu speranţa de viaţă şi, în acest sens, a dat exemplul Ungariei, care a decis menţinerea vârstei de pensionare la 63 de ani.
Una dintre recomandările formulate vizează transformarea sistemului public de pensii într-un sistem viabil capabil să asigure pensii adecvate pentru un trai decent prin reducerea dezechilibrului financiar şi creşterea valorii punctului de pensie la cel puţin 45% din salariul mediu brut pe economie. În opinia specialiştilor acest lucru s-ar putea realiza prin integrarea persoanelor aparţinând sistemelor speciale de pensii în sistemul unitar de pensii publice, prin eliminarea pensiilor speciale şi creşterea numărului de contribuabili la sistem prin creşterea şi egalizarea vârstelor de pensionare.
De asemenea, o altă măsură ar fi creşterea numărului de contribuabili la sistem cu cei care realizează venituri din profesii liberale, manageri, asociaţii familiale, dar şi descurajarea pensionărilor anticipate.
Specialiştii mai recomandă dezvoltarea sistemului privat şi cel ocupaţional (Pilonul II şi III) pentru pentru obţinerea unor venituri suplimentare la pensia de bază din sistemul public, flexibilizarea posibilităţilor de ieşire la pensie atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi în funcţie de aptitudinea faţă de muncă, specificul ocupaţiei şi condiţiile speciale de muncă şi elaborarea unor strategii globale care să includă pe lângă reforma în sistemul de pensii şi reformele legate de funcţionarea pieţei muncii, flexibilizarea ocupării şi prelungirea duratei de viaţă activă.