Plenul Senatului a adoptat, miercuri, cu 93 de voturi "pentru", proiectul de modificare a Legii de organizare a Guvernului, prin care Cabinetul demis este abilitat să înainteze Parlamentului bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale, dar şi legea responsabilităţii fiscale.
Senatorul PDL Iulian Urban (PDL) a propus în plenul Senatului un amendament care a fost însuşit de toate grupurile politice, în care se prevede că, prin derogare de la prevederile alin. 3 din lege, în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, Guvernul demis poate iniţia proiecte de lege pentru ratificarea unor tratate internaţionale şi proiecte de lege privind bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat, precum şi proiectul legii responsabilităţii fiscale.
Raportul Comisiei juridice, cu amendamentul propus în plen şi votat în unanimitate, a fost adoptat cu 95 de voturi favorabile.
Secretarul de stat Valentin Iliescu, reprezentant al Executivului în plen, a arătat că proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaţilor în regim de urgenţă, astfel că punctul de vedere al Guvernului nu a fost elaborat.
"Guvernul este hotărât şi ferm să execute orice decizie venită din partea Parlamentului prin care România să îşi onoreze obligaţiile şi angajamentele cu Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială şi Comisia Europeană", a mai spus Valentin Iliescu.
Actul normativ modifică articolul 26 al Legii 90/2001 privind organizarea Guvernului şi stipulează că, în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, Guvernul poate iniţia proiecte de lege pentru ratificarea unor tratate internaţionale şi proiectele bugetului de stat şi bugetului asigurărilor sociale de stat.
Propunerea legislativă a fost adoptată de plenul Senatului în calitate de Cameră decizională.
Preşedintele de şedinţă, Teodor Meleşcanu, a mulţumit liderilor grupurilor parlamentare pentru înţelepciunea de a găsi o soluţie la această "situaţie dificilă".
Vicepreşedintele Senatului Anca Boagiu (PDL) a declarat în plen că prin această lege se face un pas minor, dând puţină putere unui Guvern care nu are de fapt putere.
"Din punctul nostru de vedere, cel mai normal ar fi fost să avem în acest moment un Guvern validat de către Parlamentul României, nu să dăm legişoare ciuntite, astfel încât să respectăm acordurile internaţionale, dacă în mod normal ne-ar fi păsat de aceste acorduri", a spus Anca Boagiu.
Senatorul PSD Titus Corlăţean a salutat la rândul său hotărârea Parlamentului şi responsabilitatea de care parlamentarii, adesea atacaţi pe nedrept, poate alteori cu fundament, au dat dovadă prin votul pentru abilitarea Guvernului de a înainta proiectul bugetului de stat pe 2010.
"Este un gest responsabil care trebuie salutat şi în plen", a spus Corlăţean.
Liderul grupului PNL din Senat, Puiu Haşotti, a declarat că "este suficientă o întâlnire de 5-10 minute a liderilor de grupuri din Parlament, care pot face o treabă mult mai bună şi mai utilă decât un Guvern, fie el demis sau nu".
"Parafrazând o expresie celebră, am să spun că astăzi a fost un mic pas pentru Guvern, un mare pas pentru Parlament", a mai spus Haşotti.
Senatorul UDMR Gyorgy Frunda a declarat în plenul Senatului că această lege se află în limitele constituţionale.
Parafrazându-l pe Churchill, Frunda a spus că în anii '40 marele om de stat spunea că Parlamentul poate decide orice mai puţin ca dintr-un bărbat să facă femeie.
"În ziua de azi, nici asta nu mai este foarte sigur. Cred că Parlamentul a adus o decizie înţeleaptă, ca să ajute Guvernul în dialogul pe care îl are cu FMI, cu Comisia Europeană, ca să ne îndeplinim, aşa cum îi stă bine unui stat corect, demn şi drept, obligaţiile internaţionale", a mai spus Frunda.
El a apreciat că este nevoie de un Guvern, dar un Guvern poate fi votat de o majoritate parlamentară.
Frunda a mai spus că, dincolo de discuţiile uneori puerile de la televizor, prevederile constituţionale sunt obligatorii în principal pentru actorii politici şi ar trebui să se ajungă la un numitor comun în interpretarea Constituţiei în litera şi spiritul ei, nu în ambiţii personale, manifestări autoritariste, ci în spiritul statului de drept.