Cei nouă magistraţi care au decis ridicarea în totalitatea a interdicţiilor impuse lui George Becali, în procesul privind sechestrarea de persoane, au ţinut cont de profilul socio-moral al europarlamentarului, de faptul că a fost trimis în judecată, nemaiputând influenţa ancheta, şi de normele CEDO.
Completul de nouă judecători de la instanţa supremă arată, în motivarea deciziei prin care au ridicat în totalitate interdicţiile impuse eurodeputatului George Becali, în procesul în care este acuzat de sechestrarea a trei persoane, că măsurile restrictive de libertate impuse politicianului, la acest moment procesual, nu sunt susţinute şi motivate de împrejurări şi argumente concrete cu privire la necesitatea menţinerii controlului judiciar.
"Din verificarea obligaţiilor impuse inculpatului rezultă că acestea, teoretic, pot fi apte a servi la asigurarea bunei desfăşurări a procesului penal, dar în cazul concret nu se impun, deoarece nu există date obiective care să determine convingerea că în lipsa impunerii acestor obligaţi scopul procesului penal şi cele prevăzute de articolul 136 din Codul de procedură penală nu vor fi atinse", notează în decizia lor, cei nouă magistraţi.
Concret, arată instanţa, George Becali nu mai reprezintă un pericol pentru anchetă, pentru că aceasta a fost finalizată prin trimiterea dosarului la instanţă. Astfel, Becali nu ar mai putea influenţa în vreun fel declaraţiile martorilor-cheie din proces, precum nici celelalte probe existente la dosarul care se află pe rolul instanţei.
"Coroborând elementele ce ţin de persoana inculpatului, profilul socio-moral al acestuia şi stadiul procesual al cauzei, în care acesta are calitatea de inculpat, se constată că restrângerea dreptului său la libertate, indiferent de intensitatea acesteia apare nu doar ca lipsită de fundament juridic, dar şi de eficienţă practică în raport de imperativul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, deziderat ce poate fi atins şi în absenţa limitării libertăţii inculpatului", se mai arată în motivare.
Referitor la rolul unor astfel de interdicţii şi obligaţii procesual penale, magistraţii notează că "se constată că instanţele ce au dispus liberarea sub control judiciar au considerat că nu există date din care să rezulte necesitatea de a-l împiedica pe George Becali să săvârşească alte infracţiuni, că acesta nu va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influenţarea unor părţi, martori sau experţi, prin alterarea ori distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte".
Completul de nouă judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a decis, în 30 octombrie, ridicarea tuturor interdicţiilor impuse lui Gigi Becali, de tribunal, la momentul eliberării din arest. Completul de nouă judecători a admis recursul lui Gigi Becali faţă de decizia celor trei judecători ai Secţiei penale a ICCJ, care sunt învestiţi cu judecarea eurodeputatului pentru implicare în sechestrarea a trei bărbaţi.
Judecătorii au ridicat interdicţiile impuse lui Becali referitoare la portul de armă, la obligaţia de a se prezenta la poliţie sau instanţă ori de câte ori este chemat, la contactarea persoanelor vizate în ancheta în care este şi el cercetat. Hotărârea este definitivă şi irevocabilă.
Procesul în care europarlamentarul George Becali, finanţatorul echipei Steaua, este judecat alături de un poliţist şi de cinci gărzi ale sale, toţi implicaţi în sechestrarea a trei bărbaţi pentru furtul unui autotuturism, începe în 17 noiembrie, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Finanţatorul echipei Steaua a fost eliberat condiţionat în 17 aprilie, ulterior el a fost ales ca europarlamentar, ceea ce a atras competenţa procurorilor Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de continuare a investigaţiilor în dosarul în care Gigi Becali a fost pus oficial sub acuzare, pentru sechestrare de persoane, de către Parchetul Tribunalului Bucureşti.
Becali fusese arestat în 3 aprilie, fiind acuzat, iniţial, alături de alte cinci persoane - Cătălin Otto Zmărăndescu, Ştefan Dediu, Nicolae Dumitraşcu, Dumitru Beciu şi Marius Petrinel Geavela - de trei fapte de lipsire de libertate în mod ilegal, infracţiune pedepsită cu închisoare de la 7 la 15 ani. Cei şase au fost acuzaţi că, în ianuarie, au prins şi sechestrat trei bărbaţi care îi furaseră maşina omului de afaceri.