România ar trebui să adopte, la începutul anului viitor, Planul naţional de acţiune privind achiziţiile publice ecologice, în scopul creşterii ponderii acestui tip de servicii achiziţionate de administraţia publică, care ar avea ca efect reducerea poluării şi a consumului de energie şi combustibil.
Achiziţiile publice ecologice au ca obiective reducerea impactului asupra mediului generat de consumul de produse şi prestarea de servicii, achiziţionate la nivelul administraţiei publice, şi dezvoltarea pieţelor ecologice ca instrument ce oferă beneficii importante pentru mediu.
Planul Naţional de Acţiune, a cărui pregătire a început încă din 2007, va stabili cadrul legal de realizare a achiziţiilor publice ecologice în România dar şi unele ţinte obligatorii sau voluntare de achiziţii care să stimuleze piaţa de produse şi servicii ecologice.
Astfel, ar trebui ca, anul viitor, în România să se ajungă ca din totalul de produse şi servicii pentru curăţenie, nouă la sută să fie ecologice, acelaşi procent fiind stabilit şi pentru lucrările în construcţii. O ţintă mai mare, de 50 la sută, a fost stabilită pentru obiectele de iluminat.
Directorul din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP), Raluca Marţian, a declarat, luni, că la nivelul Uniunii Europene a fost realizat un studiu care relevă faptul că doar şapte state membre au peste 50 la sută de contracte de achiziţii publice ecologice din numărul total de contracte.
Potrivit studiului privind "Colectarea datelor statistice privind achiziţiile publice ecologice în statele membre", realizat de Comisia Europeană, cele şapte state cu o pondere mare a contractelor de achiziţii ecologice sunt: Marea Britanie, Danemarca, Finlanda, Olanda, Austria, Germania şi Suedia.
Din document a reieşit că în aceste ţări costurile au fost reduse în medie cu un procent, iar emisiile de dioxid de carbon au fost diminuate cu 25 la sută.