Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoCandidatul independent Sorin Oprescu a declarat, miercuri, după ce a fost primit în audienţă de Papa Benedict al XVI-lea, că este emoţionat că o astfel de personalitate l-a chemat să îl felicite şi a opinat că s-a făcut o nedreptate Catedralei Sfântul Iosif prin "agresarea spaţiului public".
Potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX, candidatul independent Sorin Oprescu a fost primit în audienţă, miercuri, de Papa Benedict al XVI-lea, în calitate de invitat special.
"Sunt emoţionat fiindcă m-am aflat faţă în faţă cu un simbol al lumii creştine. Şi, mai ales, fiindcă o astfel de personalitate m-a chemat să mă felicite. Binecuvântarea sa m-a încurajat. Sanctitatea Sa a fost informată despre starea de lucruri de la noi de acasă şi despre dorinţa noastră de a îndrepta nedreptăţile. Mă bucură că acţiunea mea e considerată utilă şi că a avut ecou până la Vatican. Dar mă întristează faptul că din România ajung aici asemenea ştiri despre cum e încălcată legea şi e nevoie de eforturi majore pentru ca ea să fie repusă în drepturi. Gestul meu de impunere a legii este considerat unul excepţional, ieşit din comun. Iar asta spune multe despre anormalitatea din societatea noastră. Nedreptate s-a făcut Bisericii Catolice, Catedralei Sfântul Iosif şi mai ales bucureştenilor prin agresarea spaţiului public. Nu mai vorbesc de sfidarea legii monumentelor, a spaţiului de protecţie, a normelor urbanistice şi de trafic, ci de o bucăţică din inima Bucureştiului care a fost frântă, cum bucăţi din România au fost frânte şi pierdute", a declarat Oprescu, la ieşirea de la Vatican, potrivit comunicatului.
Primarul general al Capitalei a menţionat că dialogul cu Papa Benedict al XVI-lea îi dă încredere şi curaj pe viitor.
"Crezul meu e că nimic nu se poate construi fără să ai de partea ta dreptatea, legile şi credinţa. Vreau să aduc în societatea românească normalitatea. Mă întorc din Piaţa San Pietro cu nişte cuvinte în suflet: «Fiat Justitia Et Pereat Mundus!»", a adăugat el.
Potrivit sursei citate, Oprescu a mai spus că şi în România există "o vorbă", anume că "nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită".
"Este o vorbă care descrie corect o realitate strâmbă. Cei care îşi văd de treabă, îşi plătesc taxele, respectă regulile de circulaţie sunt de multe ori fraierii societăţii. Ei au de suferit şi ies întotdeauna în pierdere. Ceilalţi, care abuzează şi încalcă legile, sunt cei care profită şi au de câştigat. Vizita mea aici, discuţia mea de astăzi sunt dovezi că o faptă bună poate fi recunoscută şi susţinută. Şi vreau ca asta să devină ceva obişnuit în România", a conchis Oprescu.
Surse apropiate lui Oprescu declaraseră, marţi, pentru MEDIAFAX, că primarul general al Capitalei, merge la Vatican, la o audienţă cu Papa Benedict al XVI-lea, la propunerea Bisericii Catolice din România, protocolul prevăzând o audienţă generală, la care participă invitaţi speciali. Aceleaşi surse au arătat că vizita lui Oprescu la Vatican este făcută la propunerea Bisericii Catolice din România, ca urmare a suportului pe care primarul general l-a manifestat în cazul Catedralei Sfântul Iosif. Sursele citate au precizat că în cadrul audienţei urma să fie tratat şi acest subiect.
În 22 octombrie, societatea Millennium Building Development a fost somată de către Primăria Municipiului Bucureşti să înceteze lucrările la Cathedral Plaza, întrucât autorizaţia de construire din 24 februarie 2006 a expirat. Proiectul Cathedral Plaza vizează construirea lângă Catedrala Sfântul Iosif din Capitală - considerată monument istoric - a unui imobil cu patru niveluri la subsol, cu garaje pentru 200 de maşini, parter şi 19 etaje, de 75 metri înălţime.
Sorin Oprescu declara atunci că, pe lângă somarea societăţii Millenium Building de a opri lucrările la Cathedral Plaza, au fost înregistrate la Tribunalul Bucureşti două cereri prin care se solicită instanţei să constate nulitatea absolută a concesionărilor terenurilor. Acesta preciza că a dorit ca instanţa să se pronunţe şi asupra proprietăţii suprafeţelor de teren din zona intersecţiei străzilor General Berthelot şi Luterană, explicând că în 29 octombrie 1928, Primăria Capitalei a cumpărat un teren în suprafaţă de 700,96 metri pătraţi, din care au fost folosiţi doar 359,30 metri pătraţi, rămânând municipalităţii o suprafaţă de 341,66 de metri pătraţi.
