Circa 90% din populaţie consideră că sărăcia este larg răspândită în România, iar unul din patru români are dificultăţi la plata facturilor, potrivit unui studiu al Comisiei Europene (CE).

Sondajul care a stat la baza analizei a fost realizat în perioada 24 august - 17 septembrie, pe un eşantion de 27.000 de persoane din statele Uniunii Europene. Analiza arată că puţin peste 60% dintre români evaluează ca mediu gradul de dificultate pentru onorarea obligaţiilor de plată, dând ca exemplu achitarea facturilor, iar 9% susţin că le este uşor să plătească datoriile.

Bulgarii au cea mai redusă capacitate de a-şi plăti datoriile, 40% dintre aceştia spunând că le este dificil să-şi onoreze obligaţiile. La polul opus se află finlandezii, doar 3% având astfel de greutăţi.

Aproape 75% dintre europeni afirmă că sărăcia este larg răspândită în propria ţară. Sentimentul este împărtăşit de 96% dintre unguri şi de 93% dintre bulgari, cele mai ridicate cote din UE. Ţările cu cea mai redusă răspândire a sărăciei, în concepţia populaţiei, sunt Danemarca (31%), Cipru (34%) şi Suedia (37%).

În Uniunea Europeană, 80 de milioane de persoane, echivalentul a 16% din totalul populaţiei, trăiesc sub pragul sărăciei, potrivit studiului. Persoanele sunt considerate sărace când trăiesc dintr-un venit mai mic de 60% din venitul mediu al unei gospodării din propria ţară.

Cetăţenii europeni, însă, înţeleg diferit sărăcia. Astfel, 24% dintre repondenţi au declarat că oamenii sunt săraci când resursele lor sunt atât de limitate încât nu pot participa complet la activităţile societăţii în care trăiesc. Totodată, 22% dintre cetăţenii europeni consideră că un om este sărac atunci când nu-şi permite bunurile de bază necesare traiului zilnic. Pentru 21% dintre cei chestionaţi, a fi sărac înseamnă a trăi numai din mila populaţiei şi ajutoare sociale.

Mai mult de opt din zece europeni cred că gradul de sărăcie a crescut în propria ţară în ultimii trei ani. Pe primele locuri în această privinţă se plasează Ungaria (64%), Letonia (62%) şi Grecia (54%).

Şomajul ridicat (52%), salariile (49%) şi ajutoarele sociale şi pensiile insuficiente (29%) sunt cele mai răspândite explicaţii pentru menţinerea sărăciei la nivel social. Pe de altă parte, lipsa educaţiei sau a instruirii (37%), ca şi situaţia materială dificilă moştenită (25%) sau viciile (23%) sunt cei mai răspândiţi factori personali care determină sărăcia.

Peste jumătate din cei intervievaţi (56%) cred că şomerii sunt persoanele cele mai predispuse la sărăcie, iar 41% dintre europeni consideră că bătrânii sunt cei mai vulnerabili, în timp ce 31% au indicat oamenii fără educaţie sau instruire.

Aproape nouă din zece europeni susţin că sărăcia afectează şansele de a avea o locuinţă decentă, 80% cred că a fi sărac limitează accesul la educaţie, iar 74% au declarat că situaţia materială precară afectează şansele de a găsi un loc de muncă.

Majoritatea europenilor (60%) cred că sărăcia afectează accesul la o şcolarizare decentă, iar 54% se tem că situaţia materială limitează abilitatea de a-şi păstra prietenii.

Circa 90% dintre cei chestionaţi au declarat că guvernul trebuie să ia urgent măsuri pentru a combate sărăcia. Executivul a fost indicat de 53% dintre europeni ca responsabil pentru lupta contra sărăciei. Aproape 13% dintre cetăţeni cred că această lupă ar trebui dată personal.
 

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Românii cred că sărăcia este larg răspândită în ţară şi 25% au dificultăţi la plata facturilor.

Comentarii