Puţine femei din România ştiu exact ce drepturi au sau către ce instituţii să se îndrepte în cazul în care sunt victimele discriminării, motiv pentru care Blocul Naţional Sindical (BNS) va implementa un proiect privind sprijinirea femeilor şi va reducerea discriminărilor de pe piaţa forţei de muncă.

Femeile din România sunt plătite mai prost decât bărbaţii în medie cu 7,3 la sută pentru acelaşi număr de ore de muncă, lucrând în aceleaşi condiţii ca şi bărbaţii, de regulă pe posturi similare, a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă, preşedintele confederaţiei sindicale, Dumitru Costin.

În sectorul public femeile sunt mai discriminate din punct de vedere al veniturilor decât în sectorul privat. Ele primesc salarii mai mici decât bărbaţii pe posturi ce presupun condiţii similare de educaţie şi pregătire profesională.

Femeile din România nu se încumetă să aibă afaceri proprii. Numărul femeilor patron/lucrător pe cont propriu este de 4 ori mai mic decât al bărbaţilor.

Bărbaţilor le revin câştiguri salariale medii superioare femeilor în majoritatea activităţilor economice, cele mai mari diferenţe regăsindu-se în industria prelucrătoare (32,9 la sută), intermedieri financiare şi asigurări (31,3 la sută), comerţ ( 25,6 la sută), hoteluri şi restaurante (23,9 la sută), informaţii şi comunicaţii (17,7 la sută), sănătate şi asistenţă socială (17,4 procente) şi învăţământ (16 la sută).

Rata de ocupare a femeilor este semnificativ mai mică decât cea a bărbaţilor, respectiv 51,7 la sută pentru femei faţă de 64,9 procente pentru bărbaţi, în condiţiile în care multe femei sunt ocupate în agricultură, iar accesul la funcţii de conducere superioare este mult mai dificil pentru femei.

În plus, oricât de competente şi de pregătite ar fi din punct de vedere profesional, femeile din România sunt încă nevoite să accepte locuri de muncă sub nivelul lor de calificare, tributare unei mentalităţi care le-a trimis "la cratiţă" chiar şi în ultimii 20 de ani, a declarat, vineri, vicepreşedintele BNS, Mariana Kniesner.

"Cu excepţia marilor oraşe ca Bucureşti, Cluj, Constanţa şi Braşov - aglomerări urbane cu un nivel de trai crescut - România practică discriminarea de gen la scară largă, în cel mai tacit mod cu putinţă, aproape inobservabil dacă nu ar exista cele câteva date statistice legate de salarii şi de gradul de ocupare", a subliniat Kniesner.

Blocul Naţional Sindical a primit în ultimii cinci ani sute de sesizări din partea femeilor din sindicate, prin care acestea acuzau discriminările şi cereau organizaţiilor să facă ceva pentru eliminarea inegalităţilor sau, cel puţin, pentru sprijinirea femeilor care doreau să avanseze în carieră, "dar se loveau de refuzuri nejustificate", a precizat vicepreşedintele BNS.

"Pornind de la aceste sesizări şi folosindu-se de oportunităţile oferite de Fondul Social European – Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU), BNS a elaborat proiectul strategic ESTHR, pe care urmează să îl implementeze în parteneriat cu Consorzio ABN Impreza Sociale (organizaţie de tip social din Italia) în următorii doi ani şi care ajunge la o valoare de 2, 5 milioane de euro", a spus Mariana Kniesner.

Scopul general al proiectului este acela de a promova şi dezvolta principiul egalităţii de şanse în societatea românească, încercând, concomitent, să reducă discriminările pe criterii de gen existente în piaţa forţei de muncă.

Doar în puţine cazuri companiile au reglementări interne în ceea ce priveşte discriminarea la locul de muncă. Acolo unde există reglementări, acestea nu sunt cunoscute de salariaţi, nu sunt suficient de clare sau nu sunt suficient explicate şi promovate. În plus, managerii elaborează aceste reglementări fără consultarea sindicatului sau a salariaţilor.

De asemenea, 43 la sută dintre persoanele intervievate nu ştiu dacă există reglementări în companie împotriva discriminării, 27 la sută afirmă că nu există aşa ceva şi 30 de procente declară că au cunoştinţă de astfel de reglementări.

Aproximativ 7 la sută dintre femeile intervievate au declarat că au avut probleme la locul de muncă din cauza genului, femeile consideră că discriminarea se manifestă în special în ceea ce priveşte accesul la formare profesională şi oportunităţi în carieră, în timp ce pentru bărbaţi gradul de discriminare este ridicat şi foarte ridicat în special în ceea ce priveşte accesul la ocupare.

Doar 40,39% din persoanele intervievate consideră că salariile sunt transparente şi egale pentru muncă egală.

BNS îşi propune ca, până la finalul proiectului, să schimbe mentalităţile actuale şi să pună bazele unui nou tip de cultură care plasează femeile pe aceeaşi treaptă de valoare cu bărbaţii, având drepturi similare din punct de vedere financiar sau al oportunităţilor de dezvoltare personală ori profesională.

"Chiar şi în cel mai rău caz, presupunând că societatea va respinge o schimbare rapidă de abordare, proiectul tot va avea câteva rezultate concrete, ale căror efecte se vor vedea în timp. Acestea se referă la o radiografie detaliată a discriminărilor existente pe piaţa muncii din România, o informare corectă şi completă a femeilor cu privire la egalitatea de şanse, la drepturile pe care le au şi la modul în care trebuie să acţioneze atunci când se confruntă cu discriminări, birouri de consiliere şi ajutor destinate celor care doresc să îşi deschidă o afacere, locuri de muncă nou create care vor fi ocupate de femei, câte un premiu în valoare de aproximativ 25.500 de lei acordat unui număr de 40 de femei în baza unor planuri de afaceri pe care acestea doresc să le dezvolte, o mai mare implicare a femeilor în structurile de decizie ale sindicatelor, plus o mai bună promovare a intereselor acestora la nivel local, regional şi naţional", a adăugat Mariana Kniesner.

Prin intermediul unei cercetări la nivel naţional pe un eşantion de 100.000 de persoane, Blocul Naţional Sindical şi partenerul italian vor analiza cu exactitate felul în care se manifestă discriminarea în România şi caracteristicile acesteia în funcţie de specificul fiecărei zone.

Acest sondaj de opinie se va face în 200 de companii şi instituţii din diverse domenii de activitate şi va folosi ca instrumente două chestionare distincte aplicate managerilor şi lucrătorilor.

Promovarea egalităţii de şanse în administraţiile publice româneşti se va face prin intermediul unei publicaţii, un ghid menit să le informeze pe femei cu privire la cele mai bune metode de a creşte în carieră în cadrul administraţiei publice, măsuri pe care le pot lua pentru a concilia şi echilibra viaţa de familie cu cea profesională, precum şi informaţii despre legislaţia în domeniul egalităţii de şanse la nivel naţional şi european.

Ghidul va ajunge la aproximativ 5.000 de instituţii - autorităţi publice româneşti, organizaţii neguvernamentale, autorităţi publice italiene.

În Brăila, Iaşi, Piteşti, Sibiu, Timişoara, Oradea, Tg. Jiu şi Bucureşti, BNS va înfiinţa câte un birou de consiliere dedicat femeilor. Acest birou va oferi sfaturi de dezvoltare personală şi profesională şi consultanţă pentru femeile care doresc să îşi deschidă propriile afaceri.

"Punctele de egalitate" vor avea câte trei angajate fiecare (femei care vor beneficia de programe speciale de pregătire) şi vor funcţiona inclusiv după terminarea proiectului, când BNS va prelua sarcina achitării salariilor personalului operativ, a precizat Costin.

Dintre cele aproximativ 13.500 de femei care se estimează că vor apela la serviciile "punctelor de egalitate", BNS va selecta 40 de persoane care vor beneficia de premii în valoare de 25.500 de lei necesare deschiderii unei afaceri. Selecţia se va face în baza planurilor antreprenoriale prezentate de acestea.

Femeile reprezintă numai 10 la sută din parlamentarii români. Situaţia prezenţei femeilor în administraţia publică (2008-2012) se prezintă astfel: în consilii judeţene - 12,6 la sută (judeţele cu cea mai slabă reprezentare sunt Neamţ - nicio femeie, Braşov - 2,8 la sută, Caraş - Severin - 3,3 la sută), în consilii locale - 10,8 la sută (judeţele cu cea mai slabă reprezentare sunt Bistriţa Năsăud - 6,5 la sută, Suceava - 6,9 la sută), prefecturi - 4,7 la sută (două femei din 42 de prefecţi), primării - 3,5 la sută.

Rezultatele unui Eurobarometru special ce a avut ca temă centrală discriminarea în Uniunea Europeană (publicat în ianuarie 2007) arată că 32 la sută dintre români consideră că există discriminare de gen.

Conform Strategiei Europene de Ocupare, rata de ocupare a femeilor la nivel european trebuie să ajungă la 60 la sută până în 2010. La momentul actual, România are o rată de ocupare în rândul femeilor de 51,5 procente.

Liniile directoare la nivel european au ca principale obiective creşterea participării pe piaţa forţei de muncă, creşterea investiţiilor în capitalul uman, menţinerea pe piaţa muncii în special a persoanelor discriminate sau cu nevoi speciale.
 

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Proiect implementat de BNS pentru reducerea discriminărilor între bărbaţi şi femei la locul de muncă.

Comentarii