Preşedintele Băsescu nu mai poate dizolva Parlamentul în actualul mandat, după alegeri, întrucât Constituţia prevede, la art. 89, că Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului, care se exercită, potrivit art.83, până la depunerea jurământului de către preşedintele nou ales.
Şeful statului a declarat vineri, la RRA, că, dacă Parlamentul nu va valida, până la prezidenţiale, două propuneri de guvern, Constituţia i-ar permite să dizolve Legislativul, începând cu 7 decembrie, dacă ar fi preşedinte în exerciţiu, dar că preferă să nu facă acest lucru.
Practic, zilele care vor urma încheierii scrutinului, dacă acesta va avea două tururi, cel de-al doilea fiind programat pentru 6 decembrie, s-ar considera ca făcând parte din actualul mandat.
Constituţia prevede, la articolul 89, că, "după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură".
Alineatul 3 al aceluiaşi articol menţionează însă că "Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele şase luni ale mandatului preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă".
Conform prevederilor constituţionale, un preşedinte îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de către cel ales la scrutinul prezidenţial următor.
Articolul 83 al Legii fundamentale stabileşte că mandatul preşedintelui României este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului.
"Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales", stipulează cel de-al doilea alineat al articolului 83.
Preşedintele Băsescu a declarat vineri, la RRA, că dacă Parlamentul nu va valida, până la prezidenţiale, două propuneri de guvern, Constituţia i-ar permite să dizolve Legislativul, începând cu 7 decembrie, dacă ar fi preşedinte în exerciţiu, dar că preferă să nu facă acest lucru.
"Acest risc există, dar eu sper să nu se producă, pentru că nu trebuiesc create precedente în care atribuţiunile constituţionale ale unei dintre părţi să fie anulate de cealaltă parte. Cel puţin eu, având responsabilitatea să veghez la respectarea Constituţiei, nu voi permite crearea de precedente care anulează atribuţiuni ale unei părţi. Parlamentul are dreptul să se manifeste, partidele în plenul Parlamentului, iar preşedintele are dreptul să se manifeste desemnând prim-ministrul", a declarat Traian Băsescu.
El a afirmat, în aceeaşi emisiune, că, dacă Parlamentul nu va valida şi o eventuală a doua propunere de guvern până la alegerile prezidenţiale, ar putea semna decretul de dizolvare a Parlamentului a doua zi după cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, respectiv pe 7 decembrie, în eventuala calitate a sa de preşedinte în exerciţiu.