Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoMemorandumul iniţiat de Oficiul Român pentru Adopţii (ORA), în care se propune redeschiderea adopţiilor internaţionale, reprezintă un punct de vedere al acestei instituţii şi nu este însuşit de Cabinetul Emil Boc, a anunţat, vineri, Executivul.
Guvernul în exerciţiu nu a avut nici o dezbatere referitoare la acest Memorandum şi, prin urmare, nu a luat nici o decizie cu privire la acest document. Primul-ministru în exerciţiu Emil Boc consideră că actuala legislaţie în domeniul adopţiilor internaţionale este în conformitate cu legislaţia internaţională şi cu standardele europene", se arată într-un comunicat transmis de Guvern.
"Orice decizie cu privire la adopţii trebuie luată numai în interesul copilului şi cu respectarea strictă a legislaţiei internaţionale şi a standardelor europene", afirmă în comunicat Emil Boc.
Agenţia MEDIAFAX a anunţat, joi, că Oficiul Român pentru Adopţii a trimis spre aprobare Guvernului un memorandum privind redeschiderea adopţiilor internaţionale, această măsură putând fi luată doar în cazurile în care adopţia naţională a eşuat în rânduri repetate.
Documentul iniţiat de ORA şi obţinut de MEDIAFAX arată că, pe parcursul celor patru ani de implementare a Legii 273/2004 privind regimul juriodic al adopţiei, s-a constatat că există în continuare câteva categorii de copii "greu adoptabili", pentru care cadrul normativ în vigoare nu permite identificarea unor soluţii de îngrijire adecvate, cu caracter permanent.
"Este vorba despre copii mai mari de şase ani, copii aparţinând unor minorităţi etnice, copii cu probleme medicale grave sau cei care sunt mai mulţi de doi fraţi care nu pot fi reintegraţi în familie şi pentru care nu pot fi identificaţi adoptatori în România, astfel încât aceşti copii rămân în sistemul de protecţie specială până la împlinirea vârstei de 18 ani", se arată în document.
Decizia de redeschidere a adopţiei internaţionale vine după ce campaniile de promovare a adopţiei naţionale, strategiile judeţene de recrutare a potenţialilor părinţi adoptatori şi programele de specializare ale profesioniştilor din domeniu nu ar fi reuşit să determine schimbări majore în ceea ce priveşte disponibilitatea familiilor din România de a adopta şi copii din aceste categorii.
În acest context, una dintre soluţiile pentru asigurarea dreptului la o familie în cazul copiilor pentru care nu se poate identifica în plan naţional o familie adoptatoare ar putea fi reprezentată de lărgirea sferei persoanelor care au capacitatea de a adopta un copil din România. Acest lucru ar urma să se facă însă în strânsă corelaţie cu "crearea unui cadru riguros de derulare a adopţiilor internaţionale, care să confere garanţii ferme de realizare a acestora, numai în cazuri justificate de interesul superior al copilului şi sub controlul strict al instituţiilor de specialitate ale statului".
Pentru a evita crearea unor noi suspiciuni cu privire la derularea procedurilor de adopţie între ţări, precum şi pentru a asigura garanţii ferme de realizare a acestora numai în cazuri justificate de interesul superior al copilului, iniţiatorii documentului solicită ca, în adopţiile internaţionale, procedurile judiciare să fie exclusiv în competenţa instanţelor judecătoreşti, iar cele administrative, de instrumentare a cazurilor, numai în competenţa ORA şi să fie aplicate doar copiilor pentru care nu s-a identificat o persoană sau familie adoptatoare în România.
Decizia de deschidere a adopţiei internaţionale ar putea fi luată numai după realizarea unor demersuri succesive în acest sens, dacă este în interesul superior al acestora. Realizarea demersurilor prealabile, de identificare a unei persoane sau familii adoptatoare în România, va fi verificată şi va trebui să fie atestată de către ORA.
Documentul obţinut de MEDIAFAX mai prevede că identificarea persoanei sau familiei adoptatoare va fi realizată acordând prioritate rudelor copilului şi ţinând seama în mod corespunzător de necesitatea unei anumite continuităţi în educarea copilului, precum şi de originea sa etnică, religioasă, culturală şi lingvistică.
În cazul în care adoptatorul sau familia adoptatoare nu este rudă a copilului, adopţia va putea fi realizată doar de către persoane care au domiciliul sau rezidenţa în state semnatare ale Convenţiei de la Haga.
Instanţa judecătorească ar putea încuviinţa adopţia numai dacă există garanţii că ORA va primi rapoarte cu privire la evoluţia copilului cel puţin doi ani de la încuviinţarea adopţiei, prin intermediul autorităţilor competente din statul de primire. Statul român, prin ORA, ar trebui să încheie convenţii cu statele de primire, prin care să se stabilească un mecanism de cooperare între cele două ţări semnatare în realizarea adopţilor internaţionale.
Iniţiatorii documentului afirmă că o astfel de măsură ar trebui luată având în vedere acordarea de şanse egale tuturor copiilor separaţi de familiile lor naturale, care nu pot fi reintegraţi şi nici nu sunt adoptaţi în România.
Secretarul de stat de la Oficiul Român pentru Adopţii, Bogdan Panait, a declarat, joi, într-un interviu acordat agenţiei MEDIAFAX, că redeschiderea adopţiei internaţionale se va face doar în colaborare cu autorităţi acreditate din statele respective, pentru a fi evitată corupţia.
Secretarul de stat Bogdan Panait a explicat că memorandumul privind redeschiderea adopţiei internaţionale stabileşte doar cadrul general, procedurile şi termenele urmând să fie stabilite ulterior, dacă documentul va fi aprobat.
El a precizat, în interviul acordat MEDIAFAX, că în forma în care a fost gândită acum adopţia internaţională, nu ar trebui să mai fie posibile cazurile de corupţie de care se vorbea până la legea în vigoare, în acest sens fiind prevăzut faptul că se va respinge orice formă de colaborare cu alte autorităţi decât cele acreditate din statele respective şi va exista o relaţie directă între Oficiul Român pentru Adopţii şi statele respective.
Panait a subliniat că există o mare diferenţă între adopţia internaţională de dinainte de instituirea moratoriului şi ceea ce se propune prin memorandumul de redeschidere a procedurii. El a precizat că demersul pentru redeschiderea adopţiei internaţionale nu este pregătit de mai multă vreme şi nu are în spate anumite interese.
Fostul secretar de stat de la Oficiul Român pentru Adopţii Theodora Bertzi a declarat, joi, pentru MEDIAFAX, că măsura redeschiderii adopţiei internaţionale nu ar trebui luată într-o perioadă de criză, când familiile sărace se gândesc să îşi abandoneze copiii.
Ea a spus că este surprinsă de memorandumul privind redeschiderea adopţiei internaţionale şi consideră inoportună o astfel de decizie într-o perioadă de criză economică.
