Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoPreşedintele Traian Băsescu a declarat, vineri, la RRA, că în contextul în care România nu primeşte banii de la FMI şi UE, orice Guvern, fie învestit, fie interimar, va trebui să decidă "unde nu face plăţile", adică fie să nu plătească integral salariile şi pensiile, fie să nu plătească investiţiile
Riscul iminent legat de plata salariilor şi pensiilor este din decembrie, a spus Băsescu, referindu-se la persepctiva în care FMI şi UE nu livrează banii din tranşele de împrumut din cauza lipsei unui Guvern.
El a spus că, în acest context, orice Guvern, fie învestit de Parlament, fie interimar, va trebui să decidă "unde nu face plăţile", adică fie nu se plătesc integral salariile şi pensiile, fie nu se plătesc investiţiile".
Băsescu a spus că, astfel, se dovedeşte că adoptarea moţiunii a fost o eroare.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, joi, că FMI şi-a amânat misiunea de evaluare a României în absenţa unui guvern în deplinătatea capacităţii de exercitare a funcţiei la Bucureşti, dar a adăugat că România va primi săptămâna viitoare o tranşă de 300 de milioane de dolari.
"Domnul Lucian Croitoru va prelua misiunea formării viitorului Cabinet în următoarele condiţii: FMI a anunţat amânarea misiunii de evaluare a României datorită lipsei unui guvern în deplinătatea capacităţilor de exerciţiu. Misiunea de evaluare va avea loc după ce România va avea un Guvern aprobat în Parlament", a spus Băsescu.
El a adăugat că "efectele unei întârzieri în a avea rapid un Guvern competent şi aprobat de către Parlamentul României sunt extrem de serioase pentru România".
"Într-adevăr, vom primi tranşa de 300 de milioane de dolari de la Banca Mondială săptămâna viitoare. Această tranşă nu este pusă în pericol. Dar România trebuie să mai încaseze până la sfârşitul anului două tranşe: una de la FMI, în valoare de 1,5 miliarde, din care jumătate trebuie să finanţeze deficitul bugetului de stat, şi o altă tranşă de la UE, în valoare de 1 miliard de euro, destinată tot finanţării deficitului bugetului de stat", a explicat preşedintele.
Băsescu a spus că în aceste condiţii, "imperativul trecerii rapide prin Parlament a unui Guvern care să poată fi partener de negociere cu FMI şi UE este esenţial".
A doua evaluare a acordului era programată pentru sfârşitul lunii octombrie, începutul lunii noiembrie, când o misiune a FMI urma să vină la Bucureşti pentru a urmări stadiul îndeplinirii condiţionalităţilor stabilite pentru finele lunii septembrie.
Cea de-a treia tranşă din împrumut are o valoare de 1,409 miliarde DST (aproximativ 1,5 miliarde euro) şi ar urma să fie acordată în luna decembrie, în funcţie de raportul celei de-a doua evaluări.
România are un acord stand-by cu FMI pe doi ani, pentru suma de 12,95 miliarde euro, pachetul total de finanţare externă, de la Fond, Uniunea Europeană, BM şi BERD, urmând să ajungă la 19,95 miliarde euro.
La începutul lunii mai, FMI a virat prima tranşa din împrumut, care a intrat la rezerva BNR, iar în luna septembrie a acordat şi banii aferenţi celei de-a doua tranşe din împrumutul stand-by, din care jumătate au intrat la rezerva valutară a Băncii Naţionale a României şi jumătate în contul Trezoreiei statului aflat la BNR.
Guvernul şi Fondul Monetar Internaţional au convenit, în luna august, asupra unui deficit de 7,3% din PIB în acest an, faţă de ţinta de 4,6% stabilită la momentul încheierii acordului stand-by, în luna martie. Noua proiecţie prevede şi o reducere a deficitului bugetar la sub 6% din PIB anul viitor.
