Presa internaţională relatează pe larg despre nominalizarea economistului Lucian Croitoru pentru funcţia de premier al României, observând că acesta va avea dificultăţi în obţinerea sprijinului în Parlament, deşi ţara se confruntă cu probleme economice.
"Preşedintele Traian Băsescu l-a desemnat joi pe un economist independent, Lucian Croitoru, să formeze un nou guvern, în contextul termenelor cruciale pe care Bucureştiul le are de respectat pentru un împrumut acordat de FMI. Prin invitarea partidelor politice să acorde încrederea premierului-desemnat, Băsescu a anunţat că FMI a amânat o misiune programată la Bucureşti săptămâna viitoare, în lipsa interlocutorilor", notează agenţia France-Presse.
"Preşedintele Traian Băsescu a desemnat un consilier al băncii centrale, Lucian Croitoru, pentru funcţia de prim-ministru, după demiterea guvernului la începutul săptămânii de către Parlament. Pieţele financiare, deşi sunt încrezătoare în capacităţile lui Croitoru, par să fie îngrijorate în legătură cu posibilitatea obţinerii aprobării Parlamentului", subliniază agenţia Reuters.
"România a fost afectată grav de recesiunea economică globală şi este dependentă de împrumutul FMI pentru plata salariilor bugetarilor", remarcă BBC News online.
"Preşedintele Băsescu l-a nominalizat pe Lucian Croitoru să formeze noul guvern după demiterea Cabinetului Emil Boc printr-o moţiune de cenzură. (...) România se pregăteşte de alegerile prezidenţiale din 22 noiembrie, iar demiterea guvernului a adus ţara într-o criză politică profundă, în condiţiile recesiunii puternice", scrie site-ul Novinite.com.
"Un economist şi expert financiar a primit sarcina formării noului guvern al României", notează agenţia DPA, precizând că Lucian Croitoru nu face parte din niciun partid politic.
Le Monde observă că Lucian Croitoru a declarat că priorităţile sale se referă la organizarea de alegeri prezidenţiale corecte şi la menţinerea angajamentelor faţă de UE, FMI şi Banca Mondială. "De asemenea, premierul-desemnat a evocat obiectivul Bucureştiului de a adopta moneda euro în 2014, subliniind necesitatea respectării criteriilor Tratatului de la Maastricht vizând deficitul public mai mic de 3% din PIB şi menţinerea sub control a inflaţiei", notează Le Monde.