Până la intrarea în vigoare a noului Cod penal este nevoie de o intervenţie legislativă pentru reducerea posibilităţii suspendării condiţionate sau sub supraveghere a executării pedepselor în cazurile de corupţie, potrivit unui studiu realizat de Ministerul Justiţiei.

Grupul de lucru ministerial care a realizat acest studiu arată că s-ar putea modifica, de exemplu, dispoziţiile referitoare la suspendarea condiţionată sau sub supraveghere a executării pedepselor ori prin mărirea minimului special al pedepselor aplicabile în cazul infracţiunilor de corupţie.

"Agravarea regimului sancţionator în materia infracţiunilor de corupţie poate fi realizată fie printr-o majorare necircumstanţiată a minimului special al pedepsei prevăzute de lege, fie printr-o creşterea a minimului special raportată la anumite criterii obiective. In această ultimă privinţă, trebuie remarcat că în cazul infracţiunilor de corupţie, unul dintre elementele care relevă gravitatea acestor infracţiuni şi care ar permite o diferenţiere, graduală, a limitelor minime şi maxime speciale ale pedepselor prevăzute de lege, ori numai a limitelor minime speciale sau numai a limitelor maxime speciale îl constituie valoarea sumei de bani sau a foloaselor pretinse, primite, promise, oferite sau date, criteriu univoc pentru agravarea răspunderii penale", se arată în studiu.

De asemenea, o altă propunere avansată este ca Secţia penală a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să pronunţe hotărâri în cauze pretabile la o analiză detaliată a elementelor de individualizare a pedepsei, pe baza criteriilor analizate, hotărâri care să aibă caracter îndrumător pentru parchet şi instanţe.

Studiul mai relevă că este necesară modificarea dispoziţiilor procedurale cu privire la competenţa instanţelor, astfel încât să fie înlăturată competenţa judecătoriei cu privire la analizarea cauzelor privind infracţiunile de corupţie sau cele asimilate acestora, precum şi modificări legislative prin care să fie înlăturat caracterul obligatoriu al suspendării judecării cauzei în situaţia în care este sesizată Curtea Constituţională cu o excepţie de neconstituţionalitate.

Studiul propune şi eficientizarea măsurilor administrative privind crearea completelor specializate şi repartizarea aleatorie a dosarelor de corupţie, inclusiv prin modificarea Regulamentului de ordine interioară al instanţelor şi modificarea dispoziţiilor articolului 44 din Codul de procedură penală, pentru a permite instanţei penale să se pronunţe cu privire la orice chestiune prealabilă sau excepţie de nelegalitate de care depinde soluţionarea cauzei, chiar dacă prin natura lor, acestea sunt de competenţa altor instanţe.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a decis, joi transmiterea unui răspuns către MJ, în privinţa acestui studiu, în sensul ca mai multe propuneri sunt susţinute de Consiliul, urmând ca ministerul să elaboreze propuneri legislative corespunzătoare care, ulterior, vor fi supuse şi avizului CSM.

CSM a mai decis emiterea unei adrese către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru a identifica hotărâri care pot fi valorificate de instanţa supremă şi comunicarea unei adrese către curţile de apel pentru analizarea în cadrul şedinţelor de practică neunitară a problematicii individualizării pedepselor şi a executării acestora în cadrul infracţiunilor de corupţie, în vederea uniformizării practicii.

Consiliul, de asemenea, a formulat către Direcţia legislaţie a Consiliului propuneri de modificare a Regulamentului de ordine interioară al instanţelor Regulamentului de ordine interioară al instanţelor şi emiterea unei adrese către Institutul Naţional al Magistraturii pentru a include în programul de formare profesională continuă a unui număr mai mare de seminarii în domeniul combaterii corupţiei, având ca temă individualizarea propunerilor.

De asemenea, Plenul CSM a mai hotărât comunicarea unui răspuns către MJ, pentru realizarea unui Ghid cu privire la modul de individualizare a pedepselor aplicate de către instanţe în cazul săvârşirii infracţiunilor de corupţie este necesară o dispoziţie legală care să abiliteze Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să elaboreze ghidul, după consultarea instanţelor.

În 21 octombrie 2008, a fost constituit, prin ordin al ministrului, grupul de lucru format din magistraţi români, reprezentanţi ai Consiliului Superior al Magistraturii, ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie, ai Curţii de Apel Bucureşti şi ai Ministerului Justiţiei, pentru a îndeplini obiectivul 3 din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare al Comisie Europene, respectiv de "continuare a progreselor deja înregistrate în procesul de investigare cu imparţialitate a faptelor de mare corupţie".

Prin Planul de Acţiune au fost stabilite direcţii de acţiune precum eficientizarea activităţii de investigare a faptelor de mare corupţie şi consolidarea cadrului legal în materie, asigurarea pregătirii profesionale specializate şi a schimbului de bune practici.
 

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Executarea pedepselor pentru corupţie, schimbată până la intrarea în vigoare a noului Cod penal.

Comentarii