Premierul Emil Boc a respins, vineri, acuzaţiile PSD privind încercarea de fraudare a alegerilor prin mărirea numărului secţiilor de votare din străinătate, precizând că decizia a fost luată când PSD era în Guvern, martore fiind stenogramele.
"În şedinţa de Guvern, în prezenţa PSD-ului s-au discutat aspectele secţiilor de votare din străinătate şi îi rog să îşi amintească acest lucru, dacă nu, stau martor stenogramele şedinţelor", a spus premierul Boc.
El a precizat că Executivul a decis să se pună la dispoziţia românilor din străinătate oportunităţi de vot, şi anume să fie organizate secţii de votare cât mai aproape de locul unde aceştia se află, pentru a li se putea permite exercitarea dreptului de vot.
"Acest lucru a fost discutat încă din perioada când PSD era la guvernare, cu toţi miniştrii la masă. De atunci s-a luat decizia, în prezenţa lor, s-a luat hotrărârea de a multiplica, acolo unde trebuie, numărul secţiilor de votare", a spus el.
Întrebat cum comentează acuzaţiile aduse de PSD privind încercarea de fraudare a alegerilor, Boc a spus: "Asta este treaba Opoziţiei".
Senatorul PSD Titus Corlăţean l-a acuzat, vineri, într-o conferinţă de presă, pe primul-ministru Emil Boc de tentativă de fraudare a alegerilor prezidenţiale, întrucât ar fi solicitat, săptămâna trecută, în Guvern, dublarea numărului secţiilor de votare din străinătate, fără un fundament coerent.
Corlăţean a precizat că, din informaţiile pe care le deţine, premierul Boc a solicitat Ministerului Afacerilor Externe să aprobe creşterea numărului de secţii de votare din străinătate, care să fie operaţionale pentru alegerile prezedenţiale, astfel încât numărul acestora să ajungă la 400, dublu faţă de numărul secţiilor deschise la alegerile europarlamentare (190).
El a precizat, astfel, că premierul Boc vizează creşterea de 10 ori a numărului de secţii de votare în Spania ( de la 9 la 90), de şase ori în Italia (de la 16 la 90) şi de şase ori în R. Moldova (de la 4 la 25).
Corlăţean a precizat că demersului premierului Boc de a dubla numărul secţiilor de votare din cele trei ţări nu are un fundament coerent, în condiţiile în care numărul românilor care votează în străinătate este relativ egal la diferite scrutinuri – circa 13.000 – iar ambasadele au solicitat o creştere limitată a numărului secţiilor, care să ţină cont de resursele bugetare şi umane disponibile.