Fostul ministru al Tineretului, Monica Iacob Ridzi, a susţinut, luni, în faţa plenului Camerei Deputaţilor, că raportul Comisiei parlamentare de anchetă a fost întocmit pe baza unei cercetări nule de drept şi pe baza unor investigaţii profund neconstitutionale şi nelegale, creând un paralelism.

Astfel, Monica Iacob Ridzi a reclamat faptul că s-au solicitat Găzii Financiare, de către Comisia parlamentară, o serie de documente, în contextul în care, în acelaşi timp, aceleaşi acte - procesele verbale de constatare şi înscrisurile rezultate în urma verificărilor -, constituiau mijloace de probă în dosarul penal 147/P/2009 al Directiei Naţionale Anticorupţie (DNA).

În plus, a afirmat Ridzi, audierea în cadrul Comisiei a persoanelor care, în acelaşi timp, erau martori în procedura derulată la nivelul Parchetului, reprezintă o "încălcare grosolană a principiilor procesual penale în materie, precum şi o ingerinţă nepermisă în ancheta penală".

În ceea ce priveşte respectarea dispoziţiilor de procedură parlamentară şi având în vedere sesizarea sa privind încălcarea de către unii membrii ai Comisiei parlamentare de anchetă a dispoziţiilor din Regulamentul Camerei Deputatilor, lucrurile sunt, în opinia lui Ridzi, foarte clare. "Astfel, conform articolului 74, alineatul 1, din Regulamentul Camerei Deputatilor: «Anchetele parlamentare nu pot avea ca obiect investigarea unor fapte sau activităţi care fac obiectul unor anchete judiciare sau care se află pe rolul unor instanţe de judecată»", a spus Ridzi, indicând alineatul alin 2, teza 1, care stipulează că o anchetă parlamentară încetează de drept în momentul deschiderii unor proceduri judiciare privitoare la faptele sau activităţile care constituie obiectul ei.

Mai mult, Ridzi a invocat şi articolul 8, alineatul 1, din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei parlamentare, potrivit căruia anchetele parlamentare nu pot avea obiect investigarea unor fapte sau activităţi care fac obiectul unor anchete judiciare sau care se află pe rolul unor instanţe de judecată.

"În lumina acestor dispoziţii din Regulament, este evident că, independent de imprejurarea că Plenul Camerei a dispus înfiinţarea Comisiei de anchetă, era obligaţia preşedintelui acesteia de a veghea ca activitatea comisiei să se desfăşoare fără încălcări de Regulament. Or, din momentul în care s-a aflat despre existenţa unui paralelism între activitatea Comisiei şi cea a procurorilor DNA, era de obligaţia preşedintelui Comisiei să dispună încetarea imediată a anchetei", a arătat Ridzi, adăugând că, în repetate rânduri, parlamentarii PDL au atras atenţia asupra existenţei acestui paralelism.

Mai mult, a spus fostul ministrul, personal a pus la dispoziţia Comisiei acte din care reieşea existenţa unui dosar în lucru la DNA şi a cerut "oprirea cadrului abuziv de desfăşurare a controlului parlamentar".

"Pe acest fond, apreciez ca Raportul Comisiei parlamentare de anchetă a fost întocmit pe baza unei cercetări nule de drept şi pe baza unor investigaţii care, în mod nepermis şi profund neconstituţional şi nelegal, au creat un paralelism cu ancheta desfăşurată de structurile abilitate ale statului. Un exemplu nepermis al paralelismului de acţiune între Comisia de anchetă şi activitatea procurorilor este dat şi de corespondenţa purtată cu Garda Financiară", a susţinut, în plenul Camerei Deputaţilor, fostul ministru Iacob Ridzi.

Acest dosar se referă la acţiunea desfăşurată de Ministerul Tineretului şi Sportului în 2 mai 2009, de Ziua Tineretului.

"V-am cerut atunci să luaţi această decizie din respect pentru instituţiile judiciare ale statului şi din respect pentru principiul fundamental al statului de drept - acela al separaţiei puterilor. Apreciam şi atunci, şi consider şi astăzi, că activitatea justiţiei nu trebuie îngrădită în niciun mod, nici prin excepţii procedurale nefondate, nici prin interpretări nelegale ale legii, nici prin comisii parlamentare paralele şi nici prin trasarea unor linii directoare procurorilor sau judecătorilor", a afirmat Ridzi, subliniind că pentru acţiunea ministerială din 2 mai 2009, doar procurorii sunt aceia care trebuie să stabilească situaţia de fapt.

"Doar ei (procurorii-n.r.) vor face încadrări juridice şi doar ei vor dispune trimiterea în judecată sau scoaterea de sub urmărire penală în cauză. Şi cât de temeinic sau de superficial o vor face, va fi doar atributul judecătorilor să aprecieze. Nu al altor foruri, comisii sau oameni politici", a conchis Ridzi.

Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a avizat, în 29 septembrie, procedura de începere a urmăririi penale pentru delapidare în cazul fostului ministru al Tineretului şi Sportului, Monica Iacob Ridzi, însă a avizat negativ cercetarea acesteia pentru abuz în serviciu - faptă pe care o anchetează Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), în urma sesizării PNL.

Raportul favorabil al Comisiei Juridice a fost adoptat cu 13 voturi "pentru" de la deputaţii PNL, PSD şi UDMR, şi nouă voturi "împotrivă" aparţinând deputaţilor PDL.

Juriştii au decis astfel, să propună plenului Camerei Deputaţilor "cererea de începere a urmăririi penale pentru faptele de delapidare care fac obiectul raportului Comisiei de anchetă".

Deputatul PDL Monica Iacob Ridzi a cerut, luni, deputaţilor să voteze împotriva raportului Comisiei juridice, care solicită începerea urmăririi penale pentru fapte de delapidare, parlamentarii urmând a vota secret cu bile în şedinţa de marţi a Camerei.

În 28 iulie, Parlamentul a aprobat cererea procurorilor anticorupţie de începerea urmăririi penale faţă de fostul ministru al Tineretului, Monica Iacob Ridzi.

Procurorii anticorupţie explicau în referatul pe care l-au transmis Parlamentului că fostul ministru Monica Iacob Ridzi ar fi cunoscut pe deplin neregulile pe care le-ar fi făcut consiliera sa, Ioana Vârsta, în legătură cu atribuirea unor societăţi a trei contracte privind organizarea evenimentului din 2 mai 2009, de la Costineşti. Procurorii au constatat că Ioana Vârsta, consiliera Monicăi Iacob Ridzi, ar fi cerut să se facă trei variante cu activităţi şi valori estimate pentru evenimentul din 2 mai, respectiv de 300.000 de euro, 400.00 de euro şi de 500.000 de euro.

"Din probele administrate în dosarul 147/P/2009 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Secţia de combatere a corupţiei, rezultă date şi indicii temeinice cuprivire la săvârşirea, în anul 2009, de către Monica Maria Iacob Ridzi, deputat în Parlamentul României şi fost ministru al Tineretului şi Sportului a infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial; fals intelectual în legătură cu fapte de corupţie; instigare la infracţiunea de acces fără drept la un sistem informatic săvârşită prin încălcarea măsurilor de securitate şi instigare la infracţiunea de ştergere de date informatice fără drept", au stabilit procurorii.
 

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Ridzi susţine că raportul Comisiei parlamentare a fost întocmit în baza unei cercetări nule.

Comentarii