Peste 10.300 de angajaţi vor fi concediaţi de la companiile din sectorul feroviar şi vor primi dublul salariului mediu net pe economie, la data încetării contractului de muncă, indemnizaţie de şomaj şi un venit lunar de completare pe parcursul a 20-24 luni, în funcţie de vechimea în activitate.
Cei mai mulţi angajaţi vor fi concediaţi de la CFR Marfă (6.700 persoane), CFR Călători (1.032 angajaţi), Societatea de Întreţinere şi Reparaţii Vagoane CFR IRV (800 salariaţi), CFR SA (600 posturi) şi Societatea de Întreţinere şi Reparaţii Locomotive şi Utilaje CFR IRLU (500 de persoane).
Alte concedieri vor fi efectuate la Electrificarea CFR (236 angajaţi), Societatea de Reparaţii Locomotive CFR SCRL Braşov (221 persoane), Societatea de Vânzare Legitimiaţii Călătorie Voiaj-CFR (89 salariaţi), Tipografia Filaret (44 posturi), Societatea de Exploatare a Vagoanelor de Dormit, Cuşetă, Restaurant şi Bar CFR-Gevaro (44 persoane), Societatea Informatică Feroviară (38 angajaţi), Societatea de Întreţinere Mecanizată a Căii Ferate (23 salariaţi) şi Societatea Sere şi Pepiniere (15 persoane).
La data încetării contractului individual de muncă, angajaţii concediaţi vor primi o sumă egală cu de două ori salariul mediu net pe economie din luna ianuarie a anului în care s-a efectuat concedierea, comunicat de Institutul Naţional de Statistică, indemnizaţie de şomaj şi venit lunar de completare, conform unui proiect de ordonanţă elaborat de Ministerul Transporturilor.
Venitul lunar de completare se stabileşte odată cu indemnizaţia de şomaj şi este egal cu diferenţa dintre salariul individual mediu net pe ultimele trei luni înainte de concediere, stabilit pe baza clauzelor din contractul individual de muncă, dar nu mai mult decât salariul mediu net pe economie din luna ianuarie a anului în care s-a efectuat concedierea şi nivelul indemnizaţiei de şomaj.
Venitul de completare se acordă lunar, după expirarea perioadei de acordare a indemnizaţiei de şomaj, pe perioade stabilite diferenţiat, în funcţie de vechimea în muncă a persoanelor concediate, respectiv pe o perioadă de 20 luni pentru persoanele care au o vechime în muncă de până la 15 ani, de 22 luni pentru o vechime în muncă cuprinsă între 15 şi 25 de ani şi de 24 luni pentru o vechime în muncă de peste 25 de ani.
Nu beneficiază de venit lunar de completare persoanele care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru stabilirea indemnizaţiei de şomaj.
Persoanele care vor primi venitul lunar de completare sunt obligate să se prezinte lunar, pe baza programării, sau ori de câte ori sunt solicitate, la agenţia pentru ocuparea forţei de muncă la care sunt înregistrate, pentru a primi sprijin în vederea încadrării în muncă, să comunice în termen de trei zile agenţiei pentru ocuparea forţei de muncă la care sunt înregistrate orice modificare a condiţiilor care au condus la acordarea drepturilor şi să caute un loc de muncă.
Plata venitului lunar de completare încetează la data refuzului nejustificat de a accepta locul de muncă oferit potrivit pregătirii profesionale. Se consideră refuz nejustificat cel motivat de situarea locului de muncă oferit la o distanţă mai mare de 50 km de localitatea de domiciliu, în condiţiile în care angajatorul oferă condiţii de transport sau locuinţă, şi primirea unui salariu egal sau mai mic decât venitul de completare, se arată în proiectul de act normativ.
Venitul lunar de completare are acelaşi regim de impozitare ca şi indemnizaţia de şomaj.
Angajatorii care refuză încadrarea în muncă a persoanelor beneficiare de venit lunar de completare au obligaţia de a anunţa motivul refuzului, în termen de 3 zile, agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă.
De aceste măsuri sociale vor beneficia însă numai persoanele care au încheiat contracte individuale de muncă pe durată nedeterminată cu cel puţin 12 luni înainte de data concedierii, se arată în document.
De plăţi compensatorii vor beneficia şi persoanele preluate prin protocol de alte societăţi, dacă au încheiat contracte individuale de muncă pe durată nedeterminată în ultimul an, precum şi angajaţii preluaţi de societăţile rezultate în urma divizării sau a altor forme de reorganizare, tot cu condiţia contractelor de muncă.
Angajaţii concediaţi vor beneficia şi de servicii de preconcediere acordate de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă.
Ordonanţa stabileşte că societăţile pot efectua concedieri colective cu plăţi compensatorii numai în condiţiile în care au un program de restructurare şi reorganizare sau numai un program de restructurare ori de reorganizare, aprobat astfel încât concedierea colectivă să nu depăşească termenul de 31 decembrie 2012.
Concedierea colectivă va fi efectuată conform Codului Muncii, dar nu mai târziu de 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial a hotărârii de guvern privind lista companiilor care operează disponibilizări.
Ordonanţă de urgenţă va fi valabilă până la 31 decembrie 2012.
Concedierea angajaţilor din sectorul feroviar va creşte cheltuielile bugetare aferente fondului de şomaj cu 55,3 milioane lei în 2009, cu 168,5 milioane lei în 2010 şi cu 135,2 milioane lei în 2011.
În ordonanţă se arată că situaţia economico-financiară a companiilor din domeniul feroviar a fost grav afectată de criza economică, iar, ca o consecinţă directă, volumul cererilor de transport în general şi pe calea ferată în particular, a scăzut începând cu toamna anului 2008 şi s-a accentuat foarte mult în 2009.
"Numai cu titlu de exemplificare, în 2009 volumul de mărfuri transportat pe calea ferată de societatea naţională cu capital de stat a scăzut lunar cu până la 50%, comparativ cu luna corespunzătoare din 2008. Neputând să realizeze veniturile necesare, nu au putut fi achitate obligaţiile de plată la administratorul infrastructurii feroviare, căruia la rândul său i-a fost deteriorată şi mai mult situaţia economico-financiară. Şi în transportul feroviar de călători veniturile au scăzut foarte mult datorită scăderii contribuţiei de la bugetul de stat pentru plata compensaţiei de serviciu public social şi reducerii numărului călătorilor transportaţi pe calea ferată ca urmare a crizei economice", se arată în document.
Ministerul de resport explică astfel că, în acest context, sunt necesare măsuri urgente de restructurare a sectorului feroviar pentru eliminarea pierderilor şi eficientizarea pe termen lung a activităţii, cu asigurarea protecţiei sociale pentru persoanele din sectorul feroviar care vor fi afectate.
Conform datelor furnizate de sindicate în luna aprilie, la CFR Călători lucrează 16.986 angajaţi, la CFR SA sunt 28.045 de salariaţi, iar la CFR Marfă sunt angajate 17.863 persoane.
Ministerul Transporturilor a anunţat anterior că vrea să disponibilizeze aproximativ 11.000 de angajaţi de la căile ferate.
Ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, a declarat, la jumătatea lunii septembrie, că angajaţii companiilor feroviare de stat care vor fi disponibilizaţi ar putea primi în primă fază trei salarii compensatorii, urmând ca, după perioada de nouă luni de şomaj, persoanele care nu au găsit un loc de muncă să beneficieze de alte trei salarii.
Subsecretarul de stat Constantin Axinia a spus atunci că restructurările ar putea viza 6.700 de persoane la CFR Marfă (faţă de 8.500 de angajaţi estimaţi iniţial), 1.200 de persoane la CFR Călători şi 600 de angajaţi la CFR SA.
Preşedintele Federaţiei Mecanicilor de Locomotivă, Iulian Măntescu, a declarat, în luna august, că sindicatele feroviare sunt de acord cu disponibilizările doar dacă acestea vor avea loc anul viitor şi cu condiţia plăţii a 24 de salarii compensatorii.