Ministerul Sănătăţii a înaintat Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie o sesizare, însoţită de documente doveditoare pentru continuarea investigaţiilor, care indică o fraudă cu o valoare preliminară de peste 21 miliarde de lei, comisă de un prezumtiv "grup organizat".

În urma problemelor de finanţare a programelor naţionale de diabet şi oncologie înregistrate la jumătatea lui 2009, Ministerul Sănătăţii a dispus constituirea unei Comisii de evaluare şi monitorizare a comisiilor comune de specialitate a Ministerului Sănătăţii şi CNAS, care gestionează cele două programe naţionale.

Verificările în cazul celor două comisii, ce au vizat activitatea din luna ianuarie până în august 2009, au relevat nereguli în prescrierea, eliberarea şi decontarea de antidiabetice, fapt ce indică fraudări ale Programului naţional de diabet, inclusiv prin acţiuni concertate de tip grup organizat, format din medici prescriptori, farmacii şi reprezentanţi ai CNAS.

Verificările Comisiei de evaluare şi monitorizare de până la acest moment indică o fraudă cu o valoare preliminară de peste 21 miliarde lei, care este "aferentă unei singure prezumtive reţele, investigaţiile asupra altor cazuri de fraudare fiind în curs şi doar la început", potrivit raportului comisiei de anchetă.

Ministerul Sănătăţii a înaintat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) o sesizare însoţită de documente doveditoare pentru continuarea investigaţiilor.

Primele verificări ale Comisiei comune au relevat multiple nereguli de o gravitate "excepţională" în prescriere în cazul unui medic diabetolog din Bucureşti.

Acesta ar fi prescris două reţete cu medicamente antidiabetice, fiecare în valoare de circa 110.000 de lei, în condiţiile în care tratamentul cu antidiabetice costă în medie 1.195 de lei pentru un pacient pe an, iar prescrierile nu se fac pe o perioadă mai mare de 90 de zile.

Cele două reţete includ fiecare prescrieri de câte 270 de bucăţi de stilouri cu insulină. Potrivit experţilor comisiei, cantitatea prescrisă acoperă tratamentul unui diabetic pe 22 de ani.

În plus, acelaşi medic ar fi prescris peste 600 de reţete pentru tratamente de 90 de zile cu o valoare medie de 3.000 lei, mult peste costul mediu anual al tratamentelor pentru un diabetic.

De asemenea, medicul ar fi prescris lunar doze de 90 de zile de medicaţie specifică aceloraşi pacienţi. Verificarea va fi continuată şi pentru restul de reţete eliberate de acest medic.

Experţii comisiei atrag atenţia asupra faptului că aceste reţete încalcă orice protocol şi logică medicală, prescrierea asociind medicamente care nu se combină niciodată pentru patologia înscrisă.

Comisia a identificat şi faptul că, în majoritatea cazurilor, reţetele prescrise de medicul din Bucureşti au fost eliberate de aceeşi farmacie. Potrivit investigaţiilor, farmacia a înregistrat reţetele acestuia pe numele altui medic.

Pe codul unui singur medic, farmacia a mai înregistrat şi reţetele altor cinci medici diabetologi, încălcând regulile şi reglementările CNAS.

Astfel, pe numele unui singur medic au fost înregistrate, din investigaţiile preliminare, cel puţin 600 de reţete semnate şi parafate însă de alţi medici, fapt care arată clar perpetuarea neregulilor la această farmacie. Există suspiciunea înregistrărilor false pentru circa 9.000 de reţete.

În plus, potrivit farmaciei, în cazul reţetelor în care s-au prescris 270 de stilouri de insulină, personalul său nu a eliberat decât trei bucăţi pentru fiecare reţetă. Farmacia recunoaşte însă că cererea de decontare către CNAS s-a făcut pentru întreaga cantitate şi nu pe cea eliberată.

Investigaţiile Parchetului trebuie să stabilească dacă această cantitate neeliberată a fost reintrodusă în circuit, precum şi dacă există şi care este gradul de implicare şi vinovăţie a personalului de la Casa de Asigurări de Sănătate Bucureşti, care a aprobat decontări şi reţete individuale ce depăşesc 25.000 de euro, precum şi al distribuitorilor de medicamente.

Comisia va continua să cerceteze modul în care au fost prescrise, eliberate şi decontate şi alte reţete pentru diabetici, în cazul sesizat Parchetului vizând doar Bucureştiul şi doar primele dintre cele mai evidente nereguli.

În perioada următoare, Comisia va face publice şi primele rezultate ale evaluării Programului Naţional de Cancer.

Potrivit experţilor, schema de fraudare era relativ simplă. Un medic diabetolog, respectiv T.M., a prescris în opt luni, insulină în valoare de 500 de mii de euro. Suspiciunile de fraudă au apărut imediat, asta şi pentru că pe reţete erau trecute combinaţii de medicamente care sunt interzise. Toate reteţele ajungeau la o singură farmacie din Bucureşti, care aşa-zis elibera tratamentele şi apoi solicita decontarea banilor de la Casa de Asigurări de Sănătate Bucureşti.

Ministrul Sănătăţii, Ion Bazac, este sunt convins că foarte multe dintre aceste medicamente au fost prescrise numai pe hârtie. "N-au fost eliberate, n-au ajuns niciodată în farmacie. Este doar un circuit scriptic în farmacie Mai mult de atât, verificările ministerului au arătat că la farmacia respectivă au fost decontate 9.000 de reţete dubioase. Asta înseamnă că este posibil să existe şi alţi medici implicaţi în acest circuit. Este o problemă şi cu cei care se ocupă de validarea acestor reţete, probabil că ar fi trebuit să se sesizeze dacă că era decontată o reţetă de un miliard de lei. Eu mă aştept ca toţi cei care sunt implicaţi în reţea, n-am să ezit să o numesc aşa, vor fi sancţionaţi administrativ şi legal", a mai spus ministrul Bazac.

Casa de Asigurări de Sănătate Bucureşti a trimis, miercuri, Institutului Paulescu o adresă prin care medicul T.M. a fost exclus din contractul cu instituţia.
 

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Ministerul Sănătăţii a sesizat PICCJ pentru o fraudă de peste 21 miliarde lei la programul de diabet.

Comentarii